„Cică, îl oprește lumea pe drum… îi mulțumește”, a glumit un alt internaut.

„Lângă sediul CRJM”, (n.n. Centrul de Resurse Juridice din Moldova) a scris magistratul Alexei Paniș.

 

Judecătoarea Marina Rusu se arată surprinsă de afirmațiile președintelui Comisiei PreVetting, Herman von Hebel, făcute în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor olandezi, despre pre-vettingul moldovenesc. „Von Hebel zice că cetățenii care au vizionat audierile publice ale Comisiei îl opresc uneori pe străzile Chișinăului și îl încurajează. „Bravo, continuați așa”, îi spun. „Avem nevoie de asta. În sfârșit, ceva se schimbă în Moldova!” Mie, de exemplu, îmi vin imediat în minte o mulțime de comentarii furioase de la cetățenii simpli ai Moldovei, cu privire la băutul ceaiului și întrebările către mama lui Ion Chirtoacă și, desigur, râsul legendar de la TV când a fost întrebat dacă are de gând să demisioneze după o investigație jurnalistică”, a scris magistrata.

La începutul lunii februarie 2023, Comisia Pre-Vetting anunța că magistratul Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Ion Chirtoacă de la aceeași instanță, Marina Rusu de la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, și Alexei Paniș, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani nu au promovat evaluarea.

În vara anului 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting, aceștia urmând să fie reevaluați de Comisie, potrivit hotărârii CSJ. Printre judecătorii care au depus contestații se număra și Marina Rusu.

Un val de critici s-a iscat, la mijlocul lunii martie 2024, după ce părinții judecătorului Ion Chirtoacă, aflați, de mai mulți ani, la muncă peste hotare, au fost intervievați online de către acesta, dar și de președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel. Mama și tatăl magistratului au răspuns la mai multe întrebări legate de transferurile bănești pe care le-au făcut pe numele fiului, cât timp au lucrat în afara Republicii Moldova.

În context, Ion Chirtoacă a declarat că vrea să treacă testul poligraf, „pentru a combate falsurile pe care anumite instituții ale statului le-au lansat” în adresa sa și a familiei sale. Magistratul a făcut anunțul în cadrul audierilor din 13 martie la Comisia Pre-Vetting.

Fostul premier Ion Chicu a venit cu o reacție, după ce părinții lui Ion Chirtoacă au fost audiați online: „Suntem popor blestemat să ne batjocorească străinii. Și ne-o facem cu mâna noastră. Și, da, vreau ceva să spun și pentru diaspora, care o mai susține pe mizerie. Cum credeți, pe individul cela PAS-ist, pe care acest străin l-a trecut fără probleme de „pre-vetting”, (deși cu 5 ani în urmă a fost prins cu mită) tot așa minuțios l-au interogat?”

Și fostul șef de stat, Igor Dodon, liderul PSRM, a venit cu un comentariu: „Este o bătaie de joc față de o femeie care a lucrat la negru ca să asigure studiile copilului. Maia Sandu, dar tu ai mamă?”.

De asemenea, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” și-a exprimat „profunda îngrijorare față de abuzurile constatate în cadrul procedurii de evaluare a candidaților judecători pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”. „În special, ne referim la recenta audiere de către Comisia Pre-Vetting a părinților magistratului Ion Chirtoacă, privind proveniența veniturilor acestora, pentru o perioadă de peste 20 de ani în urmă, în timpul studiilor magistratului”, se menționa într-un comunicat făcut public.

Drept răspuns la valul de critici în adresa sa, Comisia Pre-Vetting a publicat o declarație cu privire la audierea părinților magistratului Ion Chirtoacă.

La rândul său, magistrata Victoria Sanduța s-a arătat indignată de faptul că membrii Comisiei Pre-Vetting au pasat vina „pentru audierea părinților lui Ion Chirtoacă” pe însuși magistrat, precizând că solicitarea a parvenit de la acesta: „Adică voi vreți să turnați zoaie peste judecători și ei să tacă, să accepte tacit, să nu vă „ceară socoteală”, să vă permită, să nu fie obraznici. E bine că vă justificați, asta înseamnă că vă este rușine pentru ce faceți”.

Potrivit unei investigații din 25 martie, Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat, în perioada 2013 - 2018, ca grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde, conform presei olandeze, ar fi admis mai multe ilegalități și ar fi cauzat prejudicii în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

În context, fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care se afla în Albania în acele zile, a întrebat reprezentanți din domeniul Justiției de acolo ce cunosc despre Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, care evaluează integritatea candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. „Am aflat de la fostii săi colegi de proiect că el nu a lucrat niciodată în nici o comisie de vetting sau prevetting în Albania. Și că frumos tot nu a plecat de aici la fel confirmă”, a menționat Ciubotaru.

Întrebată cum și cine a verificat integritatea și reputația persoanelor selectate în componența Pre-Vetting, în contextul dezvăluirilor ce-l vizează pe președintele Comisiei, Herman von Hebel, Olesea Stamate, ex-președinta Comisiei juridice numiri și imunități, a răspuns: „Nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”.

La 27 martie, Comisia Pre-Vetting a venit cu prima reacție în scandalul cu Herman von Hebel. Astfel, responsabilii au afirmat că acuzațiile în adresa președintelui instituției, sunt „nefondate” și au publicat mai multe detalii despree activitatea acestuia.

La 28 martie, ex-președinta Comisiei juridice, Olesea Stamate, a declarat că nu a oferit niciun comentariu înainte de publicarea investigației Anticorupție, dar deja după ce articolul a apărut în spațiul public. Stamate mai menționa că citatul „ulterior selectării domnului în cadrul Comisiei, au apărut informații cu referire la activitatea dlui în Albania, însă era deja târziu”, i-a fost „atribuit eronat”.

Scandalul cu Herman von Hebel a ajuns în Parlament. Deputații BCS au cerut audierea președintelui Comisiei Pre-Vetting, după ce în spațiul public au apărut informații precum că acesta ar fi comis mai multe ilegalități în timp ce activa la Curtea Internațională Penală. „Sunt acuzații nefondate. Asistăm la o tendință îngrijorătoare, de subminare a procesului de Pre-Vetting”, a declarat în replică Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice numiri și imunități.

La 29 martie, președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, a comentat acuzațiile apărute în spațiul public ce vizează integritatea sa. Juristul a declarat că dacă lucrurile scrise în investigație ar fi fost adevărate, el nu s-ar afla în funcția pe care o deține, deoarece doar o persoană cu reputație ireproșabilă poate ocupa un asemenea post. Totodată, întrebat dacă va demisiona, Herman von Hebel a râs în hohote și a declarat că „nu vede niciun motiv pentru acest lucru”.

În septembrie 2022, presa din România scria că, integritatea celor mai importanți magistrați din Moldova i-a fost încredințată lui Herman von Hebel, un jurist olandez cu un CV dubios.

Avocatul Vladislav Gribincea, candidat la funcția de judecător în cadrul Curții Supreme de Justiție, a fost audiat public, la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul Comisiei Vetiing, după ce aceasta l-a notificat despre dubiile sale cu privire la integritatea lui. De la audieri a fost recuzat Andrei Bivol, vicepreședinte al comisie și membru al acesteia, având o experiență de mai mult de 10 ani în avocatură. Audierea a durat 11 minute.

Olimpia Gribincea, soția lui Vladislav Gribincea, director al Programului Justiție în cadrul „Centrului de Resurse Juridice din Moldova” (CRJM), a fost desemnată, pentru un termen de 4 ani, în calitate de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu.

În august 2022, Vladislav Gribincea anunța că renunță la șefia CRJM, după 12 ani de președinție. Potrivit instituției, Gribincea a exercitat deja trei mandate consecutive și nu intenționa să candideze pentru exercitarea unui nou mandat. „Vrei să-mi iei locul și să fii șeful meu? Acum e ocazia perfectă!”, a scris atunci Gribincea.

În octombrie 2021, Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondena fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, cu înalți funcționari, printre care și Vladimir Gavriliță, consilierul Maiei Sandu, de pe vremea când era prim-ministră, dar și cu Vladislav Gribincea, președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. În una dintre convorbiri apare menționat și fostul ambasador al SUA în R. Moldova, Dereck Hogan, pe care Gribincea l-ar fi numit „blondul de pe Mateevici”.

Ulterior, Vladislav Gribincea și-a cerut scuze de la Dereck Hogan, pentru că a folosit o expresie nepotrivită într-o discuție, facută publică. „Nu am fost și nici nu sunt rasist. Nu tolerez rasismul sau orice altă formă de discriminare”, a scris Gribincea pe pagina sa de Facebook.

În 2019, în presă se vehicula că, concursul pentru șefia Procuraturii Generale a fost organizat pentru ca anume Veaceslav Gribincea să câștige această funcție, el fiind și cel care a participat la modificările legislative inițial. Drept reacție, ministra de atunci a Justiției, Olesea Stamate, a declarat, pentru UNIMEDIA: „Este un fals. Vlad Gribincea a participat la elaborarea proiectului de lege în România, în 2016. Prevederile care se referă la organizarea acestei preselecții într-o comisie pe lângă Ministerul Justiției au fost instituite anul acesta. La realizarea acestor modificări, Vlad nu a participat”.

---