„Comisia oferă următoarea declarație în contextul perpetuării unor acuzații nefondate în spațiul public referitoare la președintele Herman von Hebel:
Din 2013 până în 2018, Herman von Hebel a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI). La cererea statelor care sunt parte la Statutul CPI, acesta a întreprins în perioada 2014 - 2015 o reorganizare a Grefei CPI pentru a remedia deficiențele grave în funcționarea acesteia. Potrivit unui raport de audit extern din 2016, reorganizarea a fost justificată și a permis o mai bună funcționare a Grefei.
Începând cu anul 2020, Herman von Hebel activează ocazional în caltiate de judecător la Curtea de Apel în cauze penale din Olanda. Din momentul când și-a început activitatea în calitate de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total timp de cinci zile la Curtea de Apel din Olanda.
În perioada 2019 - 2020, Herman von Hebel a fost expert în statul de drept în Albania, și nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi.
𝐈𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐞
• Herman von Hebel a avut oportunitatea și privilegiul unic de a activa în calitate de Grefier în trei tribunale penale internaționale în perioada 2006 – 2018, fiind numit de Secretarul General al ONU în funcția de Grefier la Curtea Specială pentru Sierra Leone și ulterior, la Tribunalul Special pentru Liban.
• Din aprilie 2013 și până în aprilie 2018, Herman von Hebel a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI), fiind ales în această funcție de judecătorii CPI. Grefierul este unul dintre cei trei „directori” ai CPI, alături de Președinte și Procuror.
• În decembrie 2013, Herman von Hebel a fost mandatat de către cele 123 de state care sunt parte la Statutul CPI să reorganizeze Grefa CPI pentru a remedia mai multe deficiențe grave în funcționarea acesteia. Această reorganizare s-a făcut în strânsă consultare cu Președintele și judecătorii CPI, Procurorul CPI, sindicatul personalului CPI și toate statele părți la CPI.
• În contextul reorganizării, au fost desființate 120 de poziții din totalul de 600 din Grefă, fiind înlocuite în mare parte cu noi poziții pentru a asigura o funcționare mai bună.
• În acest exercițiu, Herman von Hebel a fost sprijinit de o echipă de experți externi în tribunale și de personalul CPI. Niciun expert extern nu a fost ulterior angajat într-una dintre noile poziții ale Grefei.
• Personalul disponibilizat a avut opțiunea de a beneficia de un pachet de compensație sau să se re-angajeze în mod preferențial, în cazul în care întruneau criteriile de selecție. Mai puțin de 10 persoane din cele 120 disponibilizate au contestat deciziile în fața Tribunalului Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii și au primit compensații pentru deciziile luate de CPI.
• În 2016 auditorii externi au publicat un raport privind reorganizarea CPI, potrivit căruia reorganizarea „a fost justificată în cadrul unei revizuiri tehnice și politice” și a „permis redefinirea valorilor și principiilor Grefei, raționalizarea organizării sale [...], consolidarea birourilor de teren și a structurii lor de coordonare și revizuirea tuturor pozițiilor, ceea ce este pozitiv.”
• Deși reorganizarea a avut ca scop îmbunătățirea funcționării Grefei și nu reducerea costurilor, raportul a concluzionat, de asemenea, că reorganizarea s-a soldat cu unele economii finaciare.
• Pe tot parcursul procesului de reorganizare, Președintele, Procurorul și o majoritate considerabilă a personalului și statelor părți la CPI au continuat să susțină procesul de reorganizare.
• În mai 2020, Herman von Hebel a fost numit în funcția de judecător cu jumătate de normă („judecător supleant”) la Curtea de Apel în cauze penale din Den Bosch. Din septembrie 2020, când a fost învestit oficial, a judecat ocazional, ori de câte ori alte activități i-au permis să facă acest lucru.
• De când și-a început activitatea în funcția de președinte al Comisiei Pre-Vetting în aprilie 2022, Herman von Hebel a lucrat în total cinci zile la Curtea de Apel din Den Bosch. Pentru fiecare zi de ședință în instanță, Herman von Hebel a primit o indemnizație zilnică din partea Curții de Apel olandeze, funcția respectivă neoferind alte beneficii.
• În perioada 2019 – 2020, Herman von Hebel a asistat Curtea Supremă albaneză în elaborarea unei strategii de reducere a numărului de cazuri nesoluționate. Acesta nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi şi nu a susţinut vreodată că ar fi fost implicat în procesul respectiv.
• Herman von Hebel consideră că este un mare privilegiu şi o onoare să fi lucrat pentru promovarea şi consolidarea statului de drept şi a justiţiei la nivel internaţional şi naţional în diverse poziții interesante și provocatoare.
• El rămâne dedicat în totalitate activității importante a Comisiei Pre-Vetting în Republica Moldova până la finalizarea completă a activităților acesteia în lunile următoare”, e arată în comunicatul Comisiei.
Fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care se află în Albania în aceste zile, a întrebat reprezentanți din domeniul Justiției de acolo ce cunosc despre Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, care evaluează integritatea candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. „Am aflat de la fostii săi colegi de proiect că el nu a lucrat niciodată în nici o comisie de vetting sau prevetting în Albania. Și că frumos tot nu a plecat de aici la fel confirmă”, a menționat Ciubotaru.
Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat, în perioada 2013 - 2018, ca grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde, potrivit presei olandeze, ar fi admis mai multe ilegalități și ar fi cauzat prejudicii în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.
Întrebată cum și cine a verificat integritatea și reputația persoanelor selectate în componența Pre-Vetting, în contextul dezvăluirilor ce-l vizează pe președintele Comisiei, Herman von Hebel, Olesea Stamate, ex-președinta Comisiei juridice numiri și imunități, a răspuns: „Nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”.
Un val de critici s-a iscat, după ce părinții judecătorului Ion Chirtoacă, aflați, de mai mulți ani, la muncă peste hotare, au fost intervievați online de către acesta, dar și de președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel. Mama și tatăl magistratului au răspuns la mai multe întrebări legate de transferurile bănești pe care le-au făcut pe numele fiului, cât timp au lucrat în afara Republicii Moldova.
În context, Ion Chirtoacă a declarat că vrea să treacă testul poligraf, „pentru a combate falsurile pe care anumite instituții ale statului le-au lansat” în adresa sa și a familiei sale. Magistratul a făcut anunțul în cadrul audierilor din 13 martie la Comisia Pre-Vetting.
Fostul premier Ion Chicu a venit cu o reacție, după ce părinții lui Ion Chirtoacă au fost audiați online: „Suntem popor blestemat să ne batjocorească străinii. Și ne-o facem cu mâna noastră. Și, da, vreau ceva să spun și pentru diaspora, care o mai susține pe mizerie. Cum credeți, pe individul cela PAS-ist, pe care acest străin l-a trecut fără probleme de „pre-vetting”, (deși cu 5 ani în urmă a fost prins cu mită) tot așa minuțios l-au interogat?”
Și fostul șef de stat, Igor Dodon, liderul PSRM, a venit cu un comentariu: „Este o bătaie de joc față de o femeie care a lucrat la negru ca să asigure studiile copilului. Maia Sandu, dar tu ai mamă?”.
Magistrata Victoria Sanduța s-a arătat indignată de faptul că membrii Comisiei Pre-Vetting au pasat vina „pentru audierea părinților lui Ion Chirtoacă” pe însuși magistrat, precizând că solicitarea a parvenit de la acesta: „Adică voi vreți să turnați zoaie peste judecători și ei să tacă, să accepte tacit, să nu vă „ceară socoteală”, să vă permită, să nu fie obraznici. E bine că vă justificați, asta înseamnă că vă este rușine pentru ce faceți”.
De asemenea, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” și-a exprimat „profunda îngrijorare față de abuzurile constatate în cadrul procedurii de evaluare a candidaților judecători pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”. „În special, ne referim la recenta audiere de către Comisia Pre-Vetting a părinților magistratului Ion Chirtoacă, privind proveniența veniturilor acestora, pentru o perioadă de peste 20 de ani în urmă, în timpul studiilor magistratului”, se menționa într-un comunicat făcut public.
Drept răspuns la valul de critici în adresa sa, Comisia Pre-Vetting a publicat o declarație cu privire la audierea părinților magistratului Ion Chirtoacă.
La 15 martie, și magistrata Cupcea Veronica de la Judecătoria Orhei, a fost audiată repetat, în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Candidata la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a izbucnit în lacrimi la întrebarea despre așa-zisă donație de 150 de mii de lei, din partea fiului său.
La 22 martie, Aureliu Postică, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ex-candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluat repetat, de Comisia Pre-Vetting, în baza deciziei Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 1 august 2023. Postică a răspuns la mai multe întrebări legate de dubiile membrilor comisiei cu privire la veniturile și proprietățile familiei sale și s-a arătat indignat de unele suspiciuni, pe care le-a calificat drept nefondate. „Penibil! Le trebuie cursuri de drept fiscal”, a spus acesta.
În septembrie 2022, presa din România scria că, integritatea celor mai importanți magistrați din Moldova i-a fost încredințată lui Herman von Hebel, un jurist olandez cu un CV dubios.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!