„Scandalul iscat de o anchetă jurnalistică, care-l vizează pe președintele Comisiei de Evaluare Extraordinară, Herman von Hebel, nu se referă la integritate, ci la credibilitate.
Este limpede că eșecurile sale manageriale din cariera sa în Olanda nu denotă lipsa de integritate, ci mai degrabă vorbesc despre profesionalismul domniei sale.
Indiferent de aceste detalii, succesul reformelor din justiție este în cea mai mare parte bazat pe percepții și nu pe realități. Încrederea publică în procedura de evaluare extraordinară (cunoscută sub numele de vetting) este subțiere ca o lamă de ras Gillette. După câteva situații delicate, când pentru unele persoane apropiate puterii "filtele vetingului" au devenit mai transparente decât sticla de Murano, în timp ce alții erau invitați să aducă mostre de ADN-ul cailor care au arat ogorul bunicilor pe timpul lui Brejnev, orice turbulență nu poate decât să compromită și mai tare credibilitatea acestui proces.
În astfel de circumstanțe, zâmbetul disprețuitor al domnului von Hebel în fața unei întrebări firești, dacă va demisiona sau nu, nu face decât să submineze și mai mult credibilitatea atât a procedurii de evaluare extraordinară, cât și a actualei puteri politice.
Este evident că domnia sa nu va demisiona voluntar din această funcție. Zâmbetul său plin de dispreț (pentru a nu-l numi batjocoritor) și autosuficiența cu care a reacționat la o întrebare legitimă a unui jurnalist vorbesc de la sine despre atitudinile sale.
Un misionar european, venit în junglă pentru a civiliza triburile sălbatice, nu este obligat să manifeste respect pentru aborigeni, cu atât mai mult, nu este obligat să demisioneze din cauza frământărilor morale ale junglei. Mai mult decât atât, având în vedere că doi-trei ani de „civilizare a aborigenilor” îi pot rotunji considerabil conturile domnului misionar, șansele de demisie benevolă sunt aproape inexistente.
În cariera mea profesională am interacționat cu diverşi experți europeni. Am lucrat ani în șir cot la cot cu unii din ei în același birou. Acest lucru îmi permite să "citesc" cât se poate de clar reacțiile lor. O astfel de reacție, altfel decât o manifestare de dispreț și un sentiment de superioritate, nu poate fi calificată. Cu certitudine, în Europa, niciun funcționar din justiție nu ar risca să "răspundă" astfel unui jurnalist care îi cere explicații absolut normale referitoare la trecutul său profesional.
Partea cea mai tristă este că factura va fi plătită de actuala putere politică și nu de domnul Herman von Hebel. Pentru cetățeanul obișnuit, nu există diferență între un expert din cadrul unei comisii guvernamentale și conducerea politică actuală. Alegătorul, atunci când își va exprima opțiunile la urna de vot, va sancționa pentru acest zâmbet plin de dispreț actuala putere politică și nu pe domnul Herman von Hebel. Cu cât mai repede se va înțelege acest lucru, cu atât mai bine”, a scris Alexandru Tănase.

Președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, a comentat acuzațiile apărute într-o investigație jurnalistică ce vizează integritatea sa. Juristul afirmă că dacă lucrurile scrise în anchetă ar fi fost adevărate, el nu s-ar afla în funcția pe care o deține, deoarece doar o persoană cu reputație ireproșabilă poate ocupa un asemenea post. Totodată, întrebat dacă va demisiona, președintele Comisie Pre-vetting a râs în hohote și a declarat că „nu vede niciun motiv pentru acest lucru”.
Ex-președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Olesea Stamate, a venit cu mai multe precizări în scandalul ce-l vizează pe preşedintele Pre-Vetting, Herman Von Hebel. Stamate mai menționează că citatul „ulterior selectării domnului în cadrul Comisiei, au apărut informații cu referire la activitatea dlui în Albania, însă era deja târziu”, i-a fost „atribuit eronat”.
Scandalul cu Herman von Hebel a ajuns și în Parlament. Deputații BCS au cerut audierea președintelui Comisiei Pre-Vetting, după ce în spațiul public au apărut informații precum că acesta ar fi comis mai multe ilegalități în timp ce activa la Curtea Internațională Penală. „Sunt acuzații nefondate. Asistăm la o tendință îngrijorătoare, de subminare a procesului de Pre-Vetting”, a declarat în replică Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice numiri și imunități.
Comisia Pre-Vetting a venit cu prima reacție în scandalul cu Herman von Hebel. Astfel, responsabilii afirmă că acuzațiile în adresa președintelui instituției, sunt „nefondate” și publică mai multe detalii din activitatea acestuia.
Fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care se află în Albania în aceste zile, a întrebat reprezentanți din domeniul Justiției de acolo ce cunosc despre Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, care evaluează integritatea candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. „Am aflat de la fostii săi colegi de proiect că el nu a lucrat niciodată în nici o comisie de vetting sau prevetting în Albania. Și că frumos tot nu a plecat de aici la fel confirmă”, a menționat Ciubotaru.
Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat, în perioada 2013 - 2018, ca grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde, potrivit presei olandeze, ar fi admis mai multe ilegalități și ar fi cauzat prejudicii în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.
Un val de critici s-a iscat, după ce părinții judecătorului Ion Chirtoacă, aflați, de mai mulți ani, la muncă peste hotare, au fost intervievați online de către acesta, dar și de președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel. Mama și tatăl magistratului au răspuns la mai multe întrebări legate de transferurile bănești pe care le-au făcut pe numele fiului, cât timp au lucrat în afara Republicii Moldova.
În context, Ion Chirtoacă a declarat că vrea să treacă testul poligraf, „pentru a combate falsurile pe care anumite instituții ale statului le-au lansat” în adresa sa și a familiei sale.
Fostul premier Ion Chicu a venit cu o reacție, după ce părinții lui Ion Chirtoacă au fost audiați online: „Suntem popor blestemat să ne batjocorească străinii”.
Și fostul șef de stat, Igor Dodon, liderul PSRM, a venit cu un comentariu: „Este o bătaie de joc față de o femeie care a lucrat la negru ca să asigure studiile copilului. Maia Sandu, dar tu ai mamă?”.
Magistrata Victoria Sanduța s-a arătat indignată de faptul că membrii Comisiei Pre-Vetting au pasat vina „pentru audierea părinților lui Ion Chirtoacă” pe însuși magistrat, precizând că solicitarea a parvenit de la acesta: „Adică voi vreți să turnați zoaie peste judecători și ei să tacă, să accepte tacit, să nu vă „ceară socoteală”, să vă permită, să nu fie obraznici. E bine că vă justificați, asta înseamnă că vă este rușine pentru ce faceți”.
De asemenea, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” și-a exprimat „profunda îngrijorare față de abuzurile constatate în cadrul procedurii de evaluare a candidaților judecători pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”.
Drept răspuns la valul de critici în adresa sa, Comisia Pre-Vetting a publicat o declarație cu privire la audierea părinților magistratului Ion Chirtoacă.
La 15 martie 2024, și magistrata Cupcea Veronica de la Judecătoria Orhei, a fost audiată repetat, în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Candidata la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a izbucnit în lacrimi la întrebarea despre așa-zisă donație de 150 de mii de lei, din partea fiului său.
La 22 martie 2024, Aureliu Postică, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și ex-candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluat repetat, de Comisia Pre-Vetting, în baza deciziei Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 1 august 2023. „Penibil! Le trebuie cursuri de drept fiscal”, a spus acesta depsre membrii comisiei.
În septembrie 2022, presa din România scria că, integritatea celor mai importanți magistrați din Moldova i-a fost încredințată lui Herman von Hebel, un jurist olandez cu un CV dubios.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!