Potrivit CALM, proiectul ar urma să fie adoptat în regim de urgență și nu ar remedia problemele existente, ci le-ar agrava, fiind promovat cu încălcarea procedurilor constituționale și contrar unor decizii ale Curții Constituționale.

„La 23 iulie, un grup de deputați au introdus amendamentul nr. 235, care instituie un moratoriu asupra amalgamării „voluntare”. Culmea este că amendamentul nu a fost inclus într-o lege dedicată reformei administrativ-teritoriale, ci strecurat într-un proiect de lege despre etica profesională și managementul resurselor umane. Această manevră legislativă este lipsită de orice etică, fiind un exemplu de cinism politic: exact în legea eticii s-a ascuns o prevedere care nu are nicio legătură cu obiectul actului normativ.

Totodată, moratoriul ar urma să intre în vigoare abia la 31 august 2026, adică după termenul de 31 iulie, prezentat anterior de autorități ca fiind „bătut în cuie”. Tot ce s-a obținut prin presiuni și abuzuri până la acea dată rămâne valabil. Cu alte cuvinte, legea nu anulează ilegalitățile deja comise, ci doar blochează eventuale acțiuni ulterioare. Inițiatorii invocă acum standardele Comisiei de la Veneția privind stabilitatea și predictibilitatea normelor electorale — aceleași standarde pe care le-au ignorat luni de zile, presând primarii cu un termen fără bază legală și promovând un concept de reformă inexistent ca act normativ aprobat.

CALM a avertizat încă din prima zi că presiunile exercitate înainte de 31 iulie nu au avut nicio bază legală. Astăzi însă chiar autorii reformei confirmă acest lucru prin faptele lor: încearcă să acopere abuzurile printr-o lege fulger, cu intrare imediată în vigoare.

CALM atrage atenția că această practică depășește orice limită admisibilă și reprezintă un atac direct asupra statului de drept și autonomiei locale.

Reieșind din cele expuse, CALM solicită ferm retragerea amendamentului nr. 235 și revenirea la procedura constituțională normală pentru reforma administrativ-teritorială:

- Elaborarea unui concept și a unei viziuni agreate prin consens general;

- Consultarea obligatorie a autorităților publice locale;

- Respectarea tuturor etapelor legale, nu inventarea lor peste noapte, în spatele unei legi despre etică profesională”, notează responsabilii.

Deputatul PSRM Dorin Pavaloi a solicitat, în ședința de astăzi a Parlamentului, retragerea din agenda de astăzi a proiectului 235, ce prevede „promovarea eticii profesionale și modernizarea sistemului de management al resurselor umane în administrația publică centrală”. „De fapt, acesta vine să schimbe altă lege, cea care ține de amalgamarea voluntară. Având în vedere poziția principială a CALM, rog scoaterea de pe ordinea de zi”, a menționat alesul.

La 24 iulie, Congresul Autorităților Locale din Moldova a anunțat că susține poziția premierului Vasile Tofan privind lichidarea nivelului raional și solicită noului Guvern să inițieze procedura de revizuire a Constituției Republicii Moldova pentru eliminarea raioanelor.

Guvernul Republicii Moldova a propus o reformă amplă a administrației publice locale, care urmărește consolidarea primăriilor și reorganizarea raioanelor.

Potrivit președintei Maia Sandu, reforma este „una dintre cele mai complicate transformări din țara noastră.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzat guvernarea că reforma administrației publice locale ar fi „strict politică” și nu ar avea nicio legătură cu „bunăstarea cetățenilor sau cu eficiența financiară”.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.

Și Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanel”.

În context, PSRM a anunțat că în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale.

La 27 mai 2026, CALM a examinat proiectul de Hotărâre a Guvernului „Pentru modificarea Metodologiei de amalgamare a unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023″ și a emis aviz negativ, invocând multiple devieri de la principiile constituționale și internaționale privind autonomia locală și buna guvernare.

Replici pe proiectul privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale au răsunat la ședința din 27 mai a Guvernului. „Congresul a prezentat aviz, dar cu regret, nu au fost luate în considerație obiecțiile, deși în proiect sunt devieri esențiale din punct de vedere al respectării principiilor autonomiei locale și descentralizării serviciilor publice. Avem deficiențe la dialogul și consultarea cu Asociația reprezentativă Standarde ale Consiliului Europei, angajamente asumate de RM. Eu nu prea particip la ședințele Guvernului, dar locul nostru era acolo, acum sunt aici, a rămas după ușă să fim și cu aceasta se încheie consultarea cu asociațiile reprezentative”, a declarat Viorel Rusu, expert juridic CALM. „E una dintre cele mai grele reforme, nu avem cum să facem ca toți să fie fericiți”, i-a răspuns prim-ministrul Munteanu.

La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu declară că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale.

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la anunțul șefei statului.

---