Principalele obiecții formulate de CALM:

1. Restricții privind numărul minim de locuitori (3000) este considerat excesiv și contrar specificului local. CALM solicită flexibilitate și adaptarea criteriului la realitățile fiecărei comunități.
2. Definirea „datelor oficiale” Proiectul nu clarifică sursele de date utilizate. CALM cere includerea datelor administrative locale, rapoartelor din teren și informațiilor de la prestatorii de servicii, nu doar statistici agregate.
3. Evaluarea capacității de prestare a serviciilor CALM propune un set minim de indicatori obligatorii (apă, canalizare, deșeuri, educație, sociale, digitale, transport) și prevalența situației reale din teren asupra datelor statistice.
4. Lipsa unui mecanism de contestare și verificare Autoritățile locale trebuie să aibă dreptul de a solicita reverificarea datelor, de a prezenta documente tehnice și de a formula obiecții înainte de decizia finală.
5. Depersonalizarea comunităților locale Proiectul lasă libertate absolută grupului de lucru în desemnarea centrelor administrative, fără a ține cont de identitatea istorică și geografică a localităților.
6. Excluderea caracteristicii economice CALM consideră acest criteriu esențial pentru viabilitatea noilor UAT și respinge eliminarea lui.
7. Diminuarea consultării cetățenilor Eliminarea prevederilor privind consultarea colectivității locale și reducerea pragului de vot de la două treimi la majoritate simplă contravin Constituției și Cartei Europene a Autonomiei Locale.
8. Intervenția Cancelariei de Stat în decizii locale CALM denunță încălcarea principiului autonomiei decizionale și organizatorice, subliniind că autoritățile centrale nu pot substitui deciziile APL.
9. Termenul limită 2030 este considerat arbitrar și necorelat cu consolidarea veniturilor bugetelor locale. CALM propune eliminarea acestuia.

În concluzie, CALM atrage atenția că proiectul:

• diminuează democrația locală,
• contravine principiilor constituționale și internaționale,
• ignoră consultarea efectivă a autorităților locale.

„Ținând cont de cele menționate, CALM avizează negativ Proiectul, deoarece acesta conține devieri serioase de la respectarea principiilor de organizare, funcționare şi a intereselor APL”, se menționează în comunicatul remis de CALM.

Replici pe proiectul privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale au răsunat la ședința de astăzi a Guvernului. „Congresul a prezentat aviz, dar cu regret, nu au fost luate în considerație obiecțiile, deși în proiect sunt devieri esențiale din punct de vedere al respectării principiilor autonomiei locale și descentralizării serviciilor publice. Avem deficiențe la dialogul și consultarea cu Asociația reprezentativă Standarde ale Consiliului Europei, angajamente asumate de RM. Eu nu prea particip la ședințele Guvernului, dar locul nostru era acolo, acum sunt aici, a rămas după ușă să fim și cu aceasta se încheie consultarea cu asociațiile reprezentative”, a declarat Viorel Rusu, expert juridic CALM. „E una dintre cele mai grele reforme, nu avem cum să facem ca toți să fie fericiți”, i-a răspuns prim-ministrul Munteanu.

La 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea.

La 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare. „Reforma administrativă promovată este absolut ilegală și netransparentă”, a spus secretarul executiv al PSRM, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”. „Maia Sandu și PAS corup unii primari cu câte 1000 de euro lunar, ca aceștia să ajute la lichidarea primăriilor, proces numit de guvernare - amalgamarea voluntară”, a declarat Cavcaliuc.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale, anunțată de șefa statului, Maia Sandu, care a declarat că aceasta nu presupune și renunțarea la raioane, pe motiv că nu ar permite Legea Supremă a țării. „Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la termenul sovietic de „raion” și acceptarea unui nou termen mai potrivit. În cele trei decenii de independență, mereu s-au invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt, este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare, ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului”, a subliniat fostul șef al CC, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

La 16 august 2022, președinta Maia Sandu declara că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale. „Nu e vorba despre a renunța la raion, când nici nu se poate renunța, e în Constituție prevăzută această structură, dar cum se pot schimba prerogativele Consiliului Raional și, respectiv, cum se pot aloca și resursele altfel, încât să fie mai eficient și mai corect. Nu există o soluție ideală, să vedem dacă în următoarele săptămâni, Guvernul va ajunge la o soluție pe care să o poată dezbate public și apoi să o implementeze”, a precizat șefa statului.

Atunci, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.

La începutul lunii februarie 2026, Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat Buzu.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News