În prezent, țara numără aproximativ 898 de primării, dintre care multe au sub 1.500 de locuitori și se confruntă cu resurse insuficiente. Conform documentului oficial, peste 70% dintre primării nu dispun de mijloace suficiente pentru a oferi servicii publice de calitate, iar aproape 60% dintre localități depind aproape integral de transferuri de la bugetul de stat.

Reforma propune reducerea numărului de primării la aproximativ 300, printr-un proces de amalgamare voluntară a localităților. Structura actuală a celor 32 de raioane urmează să fie reorganizată într-un sistem de 10 raioane consolidate, fiecare cu atribuții administrative clar definite. În acest context, raionul Taraclia va fi transformat în municipiu, reflectând particularitățile sale administrative și culturale. Autoritățile estimează că aceste schimbări vor permite furnizarea de servicii publice mai eficiente pentru o populație de peste 2,5 milioane de cetățeni.

Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru modernizarea administrației locale, creșterea autonomiei primăriilor și alinierea sistemului la standarde europene. 

Într-o postare, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, susține că reforma este necesară acum și nu mai poate fi amânată.

„Ce probleme vrem să rezolvăm prin reformă:

- Inegalitatea în dezvoltare - primăriile mari reușesc să modernizeze mult mai rapid comunitățile comparativ cu primăriile mici. 34% din gospodăriile din Republica Moldova nu au apă și canalizare,  iar dintre ele: 80% fără apeduct sunt cu primării mici și 77% fără canalizare sunt cu primării mici

- Venituri proprii reduse - spre deosebire de o primărie mare, bugetul propriu al unei primării mici este de doar circa 11%, iar 50-60% vin de la bugetul de stat.

- Depopulare mai accentuată - primăriile mici pierd populație cel mai repede.  Datele arată o scădere de 32,7% a populației în ultimii 10 ani, de 2 ori mai mare decât media națională (13,9%). 

- Acces limitat la servicii. Reforma va rezolva această problemă, pentru că în clădirile fostelor primării vor putea fi deschise CUPS-uri cu peste 600 de servicii publice. De asemenea, va exista un reprezentant al primarului în localitate ca legătură între comunitate și administrație.

- Personal specializat mai puțin - 80,5% din primăriile mici nu au oameni dedicați managementului de proiecte. Noile primării vor putea avea aparate administrative de 10-20 de persoane, cu specialiști necesari. 

- Costuri administrative mari, bani puțini pentru dezvoltare - primăriile cu peste 3.000 de locuitori sunt mai puternice financiar și au mai mulți bani pentru proiecte. 

- Lipsa digitalizării serviciilor - doar 9,1% dintre primăriile mici oferă majoritatea serviciilor în format digital. Reforma va stimula digitalizarea, iar prin intermediul ghișeului unic, unde vor putea fi obținute documente centralizat, se vor reduce drumurile inutile, costurile de timp, birocrația și se vor elimina riscurile de corupție.

Ce soluții propune reforma APL:

- Amalgamarea voluntară continuă. Guvernul va oferi de 3 ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților care se vor amalgama. Costul total al pachetului de stimulente pentru 2026–2030 este de 6.491 miliarde lei. 

- Satul meu, primăria noastră. Satul rămâne, identitatea locală se păstrează. Toate satele vor avea de câștigat când lucrează împreună. Localnicii vor avea legătură directă cu reprezentantul primarului în localitate, ca să fie auziți și nevoile locale să conteze.

- Administrații care își unesc forțele și lucrează împreună. Se introduce pragul minim de 3.000 de locuitori pentru primării. Prin crearea unor administrații publice locale mai mari, comunitățile vor putea oferi servicii mai bune, vor avea capacitate și specialiști pentru a accesa fondurile externe și a implementa proiecte mari, mai multe resurse financiare disponibile pentru a îndeplini necesitățile localităților.

- Colaborare regională pentru o administrare comună. Trecerea de la 32 de raioane la 10 raioane va accelera dezvoltarea regională, cu accent pe proiecte mari și dezvoltare intercomunitară. Cele 10 raioane vor fi centre de dezvoltare. Ele vor gestiona proiectele mari – drumuri regionale, spitale, managementul deșeurilor – pe care un raion de astăzi nu le poate susține singur.

- Raionul Taraclia are un profil aparte: aproximativ 65,6% din populație este de etnie bulgară. De aceea, venim cu o soluție adaptată - transformarea Taracliei într-un municipiu de nivelul II, care să păstreze identitatea locală și, în același timp, să ofere o administrație mai eficientă și mai puternică.

Reformele necesare nu sunt cele mai populare, însă nu mai putem lăsa această schimbare pe seama generațiilor viitoare. Procesul este complicat, așteptările cetățenilor sunt mari și sunt firești. Reforma APL nu va rezolva toate problemele acumulate în Moldova peste noapte, însă este singura cale pentru a crește capacitatea noastră de a avea localități dezvoltate. Obiectivul nostru nu este să facem o reformă pe hârtie, ci să rezolvăm problemele oamenilor și să creștem nivelul de trai aici, acasă”.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzata guvernarea că reforma administrației publice locale ar fi „strict politică” și nu ar avea nicio legătură cu „bunăstarea cetățenilor sau cu eficiența financiară”.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, s-a arătat iritat la întrebarea despre oamenii care vor rămâne fără locuri de muncă după lichidarea mai multor primării din satele mici. „Noi avem o primărie pentru a oferi cuiva un loc de muncă sau avem o primărie care trebuie să dezvolte?!”, a declarat acesta.

Totodată, Alexei Buzu a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.

La data de 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea, în cadrul unui briefing de presă.

La data de 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare. 

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale.

La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu declară că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale. 

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.

---