„Absolut fiecare persoana de rang înalt va fi pedepsită dacă încalcă legea. Noi nu ne jucăm cu oameni care fură găini.

Rezultatele PA se revăd în cifrele din raport. Sărăcia din țară nu o putem noi rezolva. Influența din țară a fost mereu, iar noi nu putem fi judecați pentru aceasta. Rezultatele nu pot fi măsurate după show-urile făcute la TV. Eu sunt foarte îngrijorată de ce se va petrece în 2025”, a menționat Dragalin.

„Dosarul Leova Bumbata este în continuare la faza de urmărire penală. Recent am primit răspuns de la CNEJ care ne-a informat că expertiza va fi făcută în 2028, eu nu știu cum lucrează țara asta. Dacă așa sunt ocupați experții de la CNEJ, înseamnă că trebuie să aducem experți din România”, a menționat Dragalin fiind întrebată de acest dosar.

„Nu am fost invitată la Parlament pentru audieri, nu cunoscut scopurile. Eu am mandat pentru 5 ani de zile și voi continua să muncesc”, a declarat Dragalin.

Urmărește live pe UNIMEDIA:

Procuratura Anticorupție a publicat Raportul de Activitate pentru anul 2024, ce include  și un infografic despre performanțele instituției în 2024 și compararea acestora cu anii anteriori. Raportul evidențiază eforturile procurorilor în combaterea corupției și stabilirea unui adevărat stat de drept în Republica Moldova.

Printre punctele cheie ale raportului se numără:

Tragerea la răspundere penală a subiecților de rang înalt: procurorii au trimis în judecată 4 deputați din Parlamentul RM, bașcanul UTA Găgăuzia, 3 judecători, directorul SPPS și alții și au obținut condamnări cu închisoare, inclusiv în privința unui fost viceprim-ministru și vicepreședinte al Parlamentului, fostul Președinte interimar al Băncii de Economii în dosarul Frauda Bancară, un judecător și alții.

Creșterea semnificativă a sancțiunilor: procurorii au obținut amenzi și confiscări în valoare totală de 74.987.225 MDL, o creștere de 600% față de 2023 și mult peste bugetul instituției (40.258.700 MDL în 2024).

Activitate intensificată cu resurse limitate: procurorii anticorupție au participat în 1000 de ședințe mai mult decât anul trecut, în pofida unei echipe de procurori cu 10 membri mai puțini, obținând sentințe în privința la mai multe persoane decât anul trecut.

În plus, raportul oferă o privire de ansamblu asupra obiectivelor și priorităților pentru 2025, indicând direcțiile strategice ale Procuraturii Anticorupție în continuarea luptei împotriva corupției.

Liderul PRSM, Igor Dodon, împărtășește opinia că fuzionarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS ar avea drept singur scop înlăturarea Veronicăi Dragalin din funcția de șefă a PA. „Dragalin a început să sape ba în Vetting, cu judecătoarea apropiată de Sandu, ba cu drumul Bumbăta, ba cu gazul, și în PAS i-au spus Maiei Sandu că nu sapă în direcția care trebuie. S-au gândit cum să o înlăture”, a declarat Dodon.

Domeniile anticorupție și crimă organizată urmează să fie consolidate, iar în acest sens Ministerul Justiției vine cu două soluții - fuzionarea Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS sau transferarea anumitor dosare complexe de corupție politică și crimă organizată în gestiunea unei secții specializate din cadrul Procuraturii Generale. Anunțul a fost făcut de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

„Nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări”, a declarat PA pentru UNIMEDIA, comentând subiectul.

Consiliul Superior al Procurorilor a venit cu o reacție, după ce Ministerul Justiției a anunțat despre inițiativa de reorganizare a procuraturilor specializate. Potrivit unui comunicat, responsabilii „își exprimă preocuparea față de impactul pe care aceste reforme l-ar putea avea asupra funcționării eficiente și independente a instituțiilor”.

În același context, fostul șef al procuraturii municipiului Chișinău, Ivan Diacov, întreabă guvernarea PAS - Maia Sandu „cum pot fuziona Procuratura Anticorupție, creată la solicitarea administrației SUA și pe banii acestora, menită să lupte cu actele de corupție cu PCCOCS, creată la indicația și sub controlul personal al lui Vladimir Plahotniuc, menită să controleze și să dirijeze fluxurile de contrabandă și economia tenebră”.

La rândul său, juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, afirmă că „decizia de comasare a celor două procuraturi pare să aibă mai puțin de-a face cu lupta împotriva corupției și criminalității organizate”. Potrivit acestuia, motivul de fapt, ar fi „eliminarea șefului Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”.

De cealaltă parte, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, dezminte zvonurile că propunerea ministerului pe care îl conduce pe fuzionarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS ar fi „o mutare politică îndreptată împotriva Veronicăi Dragalin”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, lider PAS, a anticipat, acum două zile, fuzionarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS, dar nu a vrut să o spună cu text deschis, așteptând Ministerul Justiției să vină cu propunerea, ceea ce s-a și întâmplat astăzi. Mama șefei Procuraturii Anticorupție, Elena Dragalin, a venit cu o reacție.

Duminică, 26 ianuarie, liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, declara că „Maia Sandu a câștigat bătălia cu Veronica Dragalin, iar gurile rele spun că mâine șefa PA va demisiona”. A doua zi, însă, Dragalin nu și-a anunțat demisia.

Fostul procuror al municipiului Chișinău, Ivan Diacov, spune că este împotriva demiterii șefei Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin. „E o problemă personală a doamnei Sandu și o frică, să nu apară dosare de corupție acolo, sus, în anturajul său”, a scris acesta pe rețele.

„În țară în care președinta este campioană absolută la deținerea premiilor pentru democrație, dar în care eșuează spectaculos democratica reformă a justiției, s-au încins spiritele între alte două campioane, de această dată, campioanele anticorupție fără portofolii de succes: șefa PA, Veronica Dragalin și ministra justiției, Veronica Mihailov”, scrie fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care detaliază modificările legislative recente, devenite cauza scandalului între Procuratura Anticorupție și Ministerul Justiției.

Procuratura Anticorupție a anunțat, la începutul anului 2025, că în anul precedent a crescut numărul de sentințe privind încetarea investigațiilor pe motivul expirării termenului de prescripție. Această situație este cauzată în proporție substanțială de modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, în vigoare din septembrie 2024, ce „au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și respectiv au redus termenul de prescripție”, a precizat PA.

Informațiile au provocat un adevărat scandal, iar Ministerul Justiției s-a văzut nevoit să iasă cu explicații, în timp ce unii deputați PAS au acuzat, voalat, PA de „promovarea informațiilor false.

Epopeea pedepselor pentru deputați și procurori corupți nu se oprește. „Procuratura Anticorupție a făcut o crasă manipulare și numai pentru aceasta Veronica Dragalin, dacă avea un pic de onoare profesională, trebuie să-și dea demisia”, spune liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, care a explicat că, de fapt, pedepsele s-au înăsprit, iar totul ce se întâmplă în spațiul public „este PR și autoreclamă” a șefei instituției vizate. La rândul său, juristul Nicolae Eșanu a ținut să menționeze că „după înăsprirea acestor pedepse, nu se schimbă absolut nimic, iar problema nu e că sancțiunile sunt mici, ci faptul că acestea nu se aplică”.

---