update Top 10 primării rurale după numărul de locuitori în urma amalgamării:

update Top orașe după numărul de locuitori în urma amalgamării:

update Top 5 primării după valoarea finanțării primite:

update Top clustere după numărul de primării amalgamate:

update Top primării cu creștere de populație după amalgamare:

update Potrivit lui Alexei Buzu, noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova prevede 273 de primării, trei regiuni, trei municipii de nivelul doi și păstrarea UTA Găgăuzia.

Deputatul PSRM, Grigore Novac, a criticat dur reforma administrativ-teritorială propusă de autorități, menționând că, la moment, nu este clar cum aceasta va funcționa la modul practic. „Mare harbabură”, a spus parlamentarul.

Guvernul vrea să lichideze cele 32 de raioane, înlocuindu-le cu 3 regiuni mari. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, în cadrul conferinței la care a prezentat conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul II.

Potrivit prim-ministrului, măsura va permite statului să economisească mai mulți bani.

La 24 iulie, Congresul Autorităților Locale din Moldova a anunțat că susține poziția premierului Vasile Tofan privind lichidarea nivelului raional.

Totodată, Alexei Buzu a anunțat că 63% dintre primăriile din Republica Moldova au adoptat decizii finale privind amalgamarea, iar 254 de primării urmează să fie amalgamate normativ.

Pe 8 aprilie, Guvernul Republicii Moldova a publicat conceptul reformei administrației publice locale, care urmărește consolidarea primăriilor și reorganizarea raioanelor.

Potrivit președintei Maia Sandu, reforma este „una dintre cele mai complicate transformări din țara noastră.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzat guvernarea că reforma administrației publice locale ar fi „strict politică” și nu ar avea nicio legătură cu „bunăstarea cetățenilor sau cu eficiența financiară”.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.

Și Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanel”.

În context, PSRM a anunțat că în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale.

La 27 mai 2026, CALM a examinat proiectul de Hotărâre a Guvernului „Pentru modificarea Metodologiei de amalgamare a unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023″ și a emis aviz negativ, invocând multiple devieri de la principiile constituționale și internaționale privind autonomia locală și buna guvernare.

La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu a declarat că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale.

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la anunțul șefei statului.

---