„Când era critică problema și a fost nevoie să intervenim. Bună sau rea soluția, noi am pus prioritate pe faptul ca oamenii să-și primească salariile și au fost cele 70 de milioane de lei, din care oamenii și-au primit salariile, pentru noiembrie, decembrie, ianuarie, inclusiv februarie, acum primesc salariile pentru luna martie. Nu am cifrele exacte cât mai trebuie. Ce trebuie să fie clar, trebuie să discutăm un pic mai larg despre Calea Ferată decât doar situația curentă. Calea Ferată trebuie să treacă printr-o reformă serioasă și sunt 2 elemente pe care trebuie să le facem: 1. Să investim în infrastructură și aici este rolul Guvernului, asta înseamnă în locomotive, Calea Ferată etc. Aici avem 2 proiecte mari în care investim. De la Tighina până la Giurgiulești și de la Ocnița până la Căinari. Sunt peste 250 de milioane de euro, bani europeni din care facem aceste investiții. Al doilea element important, care din păcate nu s-a întâmplat în ultimii ani, a început abia acum, în ultimele luni, este că înșiși compania Calea Ferată trebuie să se optimizeze și să fie profitabil”,

Întrebat dacă optimizarea înseamnă disponibilizarea angajaților, ministrul a răspuns: „Nu, dar da, inclusiv asta, dacă cifrele arată că această Cale Ferată poate fi gestionată ipotetic cu 100 de oameni, dar la moment sunt 200, întrebarea este de ce. Ministerul a solicitat demult și mă bucur că acum se întâmplă. Fiecare cost care se întâmplă la Calea Ferată trebuie să fie analizat, este nevoie de 10 contabili sau doar de 8? Este nevoie de 600 de oameni în pază sau este nevoie să digitalizăm și să avem doar 300? Aceste lucruri trebuie tratate foarte serios, pentru că statul nu poate să plătească pierderile unei companii. De ce statul în loc să facă drumuri, să reabiliteze structura feroviară, să facă școli, grădinițe, sănătate, trebuie să plătească pierderile unei companii? Statul trebuie să investească în infrastructură, să nu avem viteză de 38 km pe oră, ci de 50, deoarece Calea Ferată singură nu va putea să reabiliteze. Noi ne-a, asumat acest rol, dar costurile operaționale, salarii, motorină, electricitate, material rulant, nu”.

Totuși, chiar și în aceste condiții, Spînu susține că întreprinderea nu va ajunge la faliment: „Calea Ferată e o întreprindere strategică, importantă și noi facem tot posibilul ca să remediem situația. Mai mult, de când s-a implicat și ministerul, nu mai avem creșteri de datorii la salarii. S-au acumulat cele 3-4 luni, dar de atunci, cel puțin angajații primesc un salariu în fiecare lună. Calea Ferată trebuie acum să achite restanțele din trecut. Nu este o situație simplă, dar acest efort trebuie să fie unul comun, iar compania să fie mai eficientă și să poată activa în profit”.

În luna februarie, datoriile la salarii către angajații Căii Ferate din Moldova se ridicau la circa 40 de milioane de lei, potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

La 12 februarie, APP a anunțat că interimatul funcției de director al CFM, după demisia lui Oleg Tofilat, va fi preluat de către Serghei Tomșa, „actual vicedirector general, responsabil de infrastructură și tracțiune, cu experiență de peste 2 decenii în cadrul întreprinderii”.

La 29 ianuarie, șeful CFM, Oleg Tofilat, a depus cerere de demisie la APP.

Câteva zile mai devreme, Federația Sindicală a Feroviarilor din R. Moldova solicita autorităților statului să găsească soluții în regim de urgență, pentru plata restanțelor la salarii angajaților Căilor Ferate, mai mulți dintre care nu și-au primit remunerarea încă din luna octombrie a anului trecut. Situația gravă din domeniu este prezentată într-o scrisoare publică, adresată președintei Maia Sandu, speakerului Parlamentului, Igor Grosu, ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, directorului APP, Roman Cojuhari, directorului Inspectoratului de Stat al Muncii, Cătălin Țacu, și Avocatului Poporului, Ceslav Panico.

La peste o lună după demisia lui Tofilat de la CFM, Andrei Spînu declara că se aștepta că fostul șef al Întreprinderii Calea Ferată din Moldova va rămâne în funcție, pentru a soluționa problema restanțelor la salariile angajaților CFM. „Mă așteptam ca atunci când este mai greu, să rămâi și să pui umărul să depășești situația, nu să pleci”.

Ulterior, fostul șef al Căii Ferate, Oleg Tofilat, a făcut dezvăluiri despre motivele din care și-a dat demisia. Acesta susținea că în timp ce era în discuții cu băncile comerciale, ca întreprinderea să obțină un credit, „în oraș au apărut zvonuri despre înlocuirea sa cu o altă persoană”. „Vestea precum că la Calea Ferată va fi un nou director era alimentată, din câte am înțeles, de unii exponenți din conducerea țării, a declarat Tofilat”.

La începutul lunii ianuarie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, declara că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” are datorii „de o lună, maximum două luni la plata salariilor”. „Suntem optimiști și credem că vom avea o creștere a volumului de tranzit și de transport pe calea ferată, astfel ca angajații CFM să nu sufere și să-și primească salariile la timpul potrivit”, preciza atunci Spînu.

În aprilie 2021, o comisie de anchetă creată în Parlament, la inițiativa fracțiunii PSRM, a raportat că Întreprinderea de stat „Calea Ferată a Moldovei” a fost delapidată, în ultimul deceniu, de peste 1,5 miliarde de lei.

Președintele comisiei, Oleg Lipski, a declarat plenului Legislativului că „declinul acestei întreprinderi strategice ale statului a început din anul 2010, iar din cauza administrării defectuoase, milioanelor investite în vânt, cheltuielilor nejustificate, schemelor ilicite, contractelor dubioase și licitațiilor trucate, CFM a fost adusă în prag de prăbușire”.

În mai, 2021, în rezultatul concursului pentru ocuparea funcției vacante de administrator al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Consiliul de administrație al CFM l-a desemnat învingător pe Oleg Tofilat.

Oleg Tofilat a fost consilier al prim-ministrului în domeniul transporturilor și infrastructurii.

În iulie 2021, PCCOCS a efectuat percheziții la Calea Ferată din Moldova, la domiciliile și oficiile lui Iurie Topala (ex-director CFM), Grigore Condurachi (ex-vicedirector CFM), precum si la oficiile companiilor de expediție, ce aparțin: Pîrlog M., Objelianskaia I., Godzin V., Balan D., Mitu E., etc., iar fostul deputat Alexandr Slusari scria că procurorii ar fi găsit 3 milioane de lei și circa 100 mii de euro.

În acea perioadă, angajații CFM erau de aproape 6 luni fără salarii. În context, salariaților li s-a propus o soluție. Potrivit unei inițiative, lansate de președintele Oleg Tofilat, angajatul va lua un credit în mărimea restanței salariale, iar CFM va achita dobânda și comisionul de administrare. Ulterior, compania va lichida datoriile și nu va mai plăti dobânda, iar angajatorul ar urma să închidă creditul cu banii încasați.

Doina Ioana Străiteanu, avocată și expertă în Drepturile Omului a calificat inițiativa lui Tofilat drept un „nonsens”. „Fiți vigilenți și analizați atent această propunere, care, de fapt, nu avantajează deloc salariatul CFM. Dacă CFM nu are capacitatea de plată a salariilor restante, nu va avea nici capacitatea să achite dobânzile calculate pe aceste împrumuturi. Contractul de creditare ar putea avea prevederi care să vă oblige să le achitați din cont propriu, dacă CFM întârzie cu plata”, preciza atunci avocata.

Tot în iulie 2021, Alexandr Slusari declara că „ultimul tren deservit de CFM Bălți nu va mai circula, din 26 iulie”, iar „datoriile CFM au depășit 800 mil. lei, dintre care circa 180 mil. sunt restanțele la salariu”. Mai mult decât atât, acesta spunea că instituția „continuă calea spre faliment”, iar circulația pe rutele internaționale nu a fost reluată, pentru că „nu a fost nicio încercare de a o restabili”.

La rândul său, Tofilat l-a acuzat pe Slusari că „bate câmpii”. „Dacă era interesat de CFM, ar fi putut să mă contacteze, să vadă ce întreprindem, ce planuri avem și ce succese înregistrăm. Pot să-i povestesc cu drag despre finanțele corporative, politicile publice și planurile de investiții. Însă domnia sa preferă să isterizeze colectivul feroviar și societatea cu analize de doi bani și inițiative puerile, în loc să comunice - nu de alta, ne cunoaștem încă de la ultima desemnare a Guvernului Ion Sturza, când eram viitori colegi de cabinet”, scria atunci Oleg Tofilat.

---