„Ultimele cifre pe care le-am văzut eu era vorba de aproximativ 40 de milioane de lei datorii la salarii”, a spus Andrei Spînu.

„Vreau să le mulțumesc tuturor angajaților care își depun munca conștiincios ca să funcționeze Calea Ferată. Noi vom găsi soluții împreună cu APP, în săptămânile următoare. 

Cred că în februarie sau martie vom achita restanțele. Eu personal, consider că o întreprindere de stat, și în general statul, nu trebuie să permită o astfel de situație în care să avem datorii la salarii”, a declarat Spînu.

Pentru că întreprinderea a rămas recent fără conducere, după ce Oleg Tofilat și-a dat demisia din funcția de șef, ministrul a fost întrebat cine îi va lua locul acestuia. „Suntem în căutarea identificării unui candidat. Cred că vom numi un interimar la etapa actuală, după care va urma un concurs pentru selectarea unui nou director”. 

Oficialul a venit și cu precizări cu privire la situația în jurul rutei feroviare Chișinău-Iași pe care autoritățile de la Chișinău au decis să o suspende din motive tehnice din data de 5 februarie, dar și-au anulat decizia a doua zi după ce au anunțat-o. „A anunțat Calea Ferată din Moldova despre sistare. Regret că au făcut acest anunț pentru că, din punctul meu de vedere, existau și sunt soluții tehnice ca această rută să circule fără întrerupere”. 

La sfârșitul lunii ianuarie, Federația Sindicală a Feroviarilor din R. Moldova a solicitat autorităților statului să găsească soluții în regim de urgență, pentru plata restanțelor la salarii angajaților Căilor Ferate, mai mulți dintre care nu și-au primit remunerarea încă din luna octombrie a anului trecut. Feroviarii au prezentat situația gravă din domeniu într-o scrisoare publică, adresată președintei Maia Sandu, speakerului Parlamentului, Igor Grosu, ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, directorului APP, Roman Cojuhari, directorului Inspectoratului de Stat al Muncii, Cătălin Țacu, și Avocatului Poporului, Ceslav Panico.

Angajații gării feroviare din Basarabeasca au anunțat, pentru 6 februarie, un protest. Aceștia s-au arătat deciși să iasă în stradă, pentru a-și cere sariile, pe care nu le-au mai văzut de câteva luni.

La începutul lunii ianuarie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, declara că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” are datorii „de o lună, maximum două luni la plata salariilor”. „Suntem optimiști și credem că vom avea o creștere a volumului de tranzit și de transport pe calea ferată, astfel ca angajații CFM să nu sufere și să-și primească salariile la timpul potrivit”, preciza atunci Spînu.

În aprilie 2021, o comisie de anchetă creată în Parlament, la inițiativa fracțiunii PSRM, a raportat că Întreprinderea de stat „Calea Ferată a Moldovei” a fost delapidată, în ultimul deceniu, de peste 1,5 miliarde de lei.

Președintele comisiei, Oleg Lipski, a declarat plenului Legislativului că „declinul acestei întreprinderi strategice ale statului a început din anul 2010, iar din cauza administrării defectuoase, milioanelor investite în vânt, cheltuielilor nejustificate, schemelor ilicite, contractelor dubioase și licitațiilor trucate, CFM a fost adusă în prag de prăbușire”.

În mai, 2021, în rezultatul concursului pentru ocuparea funcției vacante de administrator al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Consiliul de administrație al CFM l-a desemnat învingător pe Oleg Tofilat.

Oleg Tofilat a fost consilier al prim-ministrului în domeniul transporturilor și infrastructurii.

În iulie 2021, PCCOCS a efectuat percheziții la Calea Ferată din Moldova, la domiciliile și oficiile lui Iurie Topala (ex-director CFM), Grigore Condurachi (ex-vicedirector CFM), precum si la oficiile companiilor de expediție, ce aparțin: Pîrlog M., Objelianskaia I., Godzin V., Balan D., Mitu E., etc., iar fostul deputat Alexandr Slusari scria că procurorii ar fi găsit 3 milioane de lei și circa 100 mii de euro.

În acea perioadă, angajații CFM erau de aproape 6 luni fără salarii. În context, salariaților li s-a propus o soluție. Potrivit unei inițiative, lansate de președintele Oleg Tofilat, angajatul va lua un credit în mărimea restanței salariale, iar CFM va achita dobânda și comisionul de administrare. Ulterior, compania va lichida datoriile și nu va mai plăti dobânda, iar angajatorul ar urma să închidă creditul cu banii încasați.

Doina Ioana Străiteanu, avocată și expertă în Drepturile Omului a calificat inițiativa lui Tofilat drept un „nonsens”. „Fiți vigilenți și analizați atent această propunere, care, de fapt, nu avantajează deloc salariatul CFM. Dacă CFM nu are capacitatea de plată a salariilor restante, nu va avea nici capacitatea să achite dobânzile calculate pe aceste împrumuturi. Contractul de creditare ar putea avea prevederi care să vă oblige să le achitați din cont propriu, dacă CFM întârzie cu plata”, preciza atunci avocata.

Tot în iulie 2021, Alexandr Slusari declara că „ultimul tren deservit de CFM Bălți nu va mai circula, din 26 iulie”, iar „datoriile CFM au depășit 800 mil. lei, dintre care circa 180 mil. sunt restanțele la salariu”. Mai mult decât atât, acesta spunea că instituția „continuă calea spre faliment”, iar circulația pe rutele internaționale nu a fost reluată, pentru că „nu a fost nicio încercare de a o restabili”.

La rândul său, Tofilat l-a acuzat pe Slusari că „bate câmpii”. „Dacă era interesat de CFM, ar fi putut să mă contacteze, să vadă ce întreprindem, ce planuri avem și ce succese înregistrăm. Pot să-i povestesc cu drag despre finanțele corporative, politicile publice și planurile de investiții. Însă domnia sa preferă să isterizeze colectivul feroviar și societatea cu analize de doi bani și inițiative puerile, în loc să comunice - nu de alta, ne cunoaștem încă de la ultima desemnare a Guvernului Ion Sturza, când eram viitori colegi de cabinet”, scria atunci Oleg Tofilat.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News