„Problema cea mai mare, de ce au am hotărât să-mi prezint demisia, pentru că ceea ce puteam face eu, ce era în puterile mele, instrumentele corporative nu erau suficiente pentru a gestiona situația. Nu puteam spune colectivului feroviar că noi avem o situație operațională foarte tristă, a scăzut cererea de mărfuri strașnic, începând cu noiembrie anul trecut. Motivele au fost mai multe, dar toate sunt exogene, nu depind de Calea Ferată și nici de R. Moldova. Respectiv, nu poți spune colectivului: dragi colegi, pentru următoarele 3 luni, perspectivele noastre sunt foarte triste și veniturile vor fi aproximativ la jumătate din cheltuieli, iar rezerve nu avem, dar avem o gaură în capitalul nostru. De aceea, nu știm când vom putea achita salariile și nu știu ce să vă spun. Nu-i normal să spui așa. Să taci tot nu poți. Respectiv, din modalitățile corporative, când nu-ți ajung mijloace circulante, primul lucru e creditarea bancară. Ca printre altele, datoria față de băncile din Moldova, în perioada cât am fost eu 1000 de zule la CMF a scăzut cam cu 100 de milioane”.

Fostul șef CFM susține că încă înainte să decidă să-și dea demisia, în oraș au apărut zvonuri despre înlocuirea sa cu o altă persoană: „Eram în discuție cu unele bănci comerciale, vizavi de creditare, dar deoarece prin oraș au pornit zvonuri, alimentate, din câte am înțeles, de unii exponenți din conducerea țării, precum că la Calea Ferată va fi un nou director, o doamnă, băncile mi-au propus să amânăm, pe o lună, două. Eu încă nu depusesem cererea de demisie. Știam și numele doamnei, dar nu-l voi face public, pentru că au fost doar zvonuri, fără probe concludente. Erau oameni cu funcții foarte de răspundere. Atunci când băncile îți spun să amânăm pe o lună, chiar dacă știu că e o chestiune urgentă și te anunță că vor avea nevoie și de o susținere, un dialog cu APP și ministerul, ca să înțeleagă cum va fi cadrul de politici pe anii următori, ce o să se întâmple, deoarece creditarea urma să fie pe câțiva ani... Respectiv, băncile aveau nevoie să înțeleagă că statul va veni în ajutor dacă se întâmplă ceva cu întreprinderea. Asta m-a făcut să înțeleg că băncile au fost îngrijorate de atare zvonuri și în acest caz aveam două opțiuni: ori să merg să bat la uși și să spun „dragi miniștri sau prim-miniștri, am auzit așa zvonuri, nu vreți să facem o poză împreună că lucrăm și avem încredere unul în altul și totul va fi bine?” sau mai simplu, scriu o cerere de demisie și dacă activitatea mea este apreciată sau se consideră judicios să activez mai departe, pot fi sunat și cu drag răspund tuturor, nu doar miniștrilor, prim-miniștrilor și deputaților, discutăm un punct de vedere comun”.

Tofilat spune că nu știa despre faptul că ar putea solicita un împrumut de la stat: „Nici nu știam că sunt așa posibilități, pentru că eu nu am acces la date de întreprindere de stat. Împrumuturile de la o întreprindere către alta sunt destul de neobișnuite, dacă nu este vorba despre o tranzacție operațională”.

Am auzit pe surse ce întreprindere a oferit acest împrumut, dar nu sunt sigur că este așa și nu cred că e corect, e mult simplu de solicitat APP sau Calea Ferată să dezvăluie această informație”, a mai adăugat fostul șef CFM.

Tofilat nu este sigur că s-a vrut demisia lui: „Am făcut ce trebuia să fac. Mi-am manifestat destul de explicit îngrijorările vizavi de situația în întreprindere. Era absolut clar că trebuie ca administratorul CFM, cu ministrul responsabil de politici în ramură și cel responsabil de alocarea resurselor în țară, fie ministrul Finanțelor, fie premierul, să aibă o discuție foarte explicită despre problemele existente și cum le rezolvăm. Dacă se formula ceva de genul că Guvernul își asumă obligațiuna de a finanța întreținerea infrastructurii feroviare cu circa 200 de milioane, începând cu 2026, plus alte asigurări, Calea Ferată ar fi urmat, cu acest mesaj, să discute cu băncile, se lua un credit și se acoperau deficiențele curente și se completau mijloacele circulante”.

La 29 ianuarie, șeful CFM, Oleg Tofilat, a depus cerere de demisie la APP.

Câteva zile mai devreme, Federația Sindicală a Feroviarilor din R. Moldova solicita autorităților statului să găsească soluții în regim de urgență, pentru plata restanțelor la salarii angajaților Căilor Ferate, mai mulți dintre care nu și-au primit remunerarea încă din luna octombrie a anului trecut. Situația gravă din domeniu este prezentată într-o scrisoare publică, adresată președintei Maia Sandu, speakerului Parlamentului, Igor Grosu, ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, directorului APP, Roman Cojuhari, directorului Inspectoratului de Stat al Muncii, Cătălin Țacu, și Avocatului Poporului, Ceslav Panico.

La 12 februarie, APP a anunțat că interimatul funcției de director al CFM, după demisia lui Oleg Tofilat, va fi preluat de către Serghei Tomșa, „actual vicedirector general, responsabil de infrastructură și tracțiune, cu experiență de peste 2 decenii în cadrul întreprinderii”.

La mijlocul lunii martie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, declara că se aștepta ca fostul șef al Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova, Oleg Tofilat, va rămâne în funcție, pentru a soluționa problema restanțelor la salariile angajaților CFM. „Mă așteptam ca atunci când este mai greu, să rămâi și să pui umărul să depășești situația, nu să pleci. A decis să plece, e decizia dumnealui, nu i-a cerut nimeni demisia”, a precizat Spînu.

La începutul lunii ianuarie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, declara că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” are datorii „de o lună, maximum două luni la plata salariilor”. „Suntem optimiști și credem că vom avea o creștere a volumului de tranzit și de transport pe calea ferată, astfel ca angajații CFM să nu sufere și să-și primească salariile la timpul potrivit”, preciza atunci Spînu.

În aprilie 2021, o comisie de anchetă creată în Parlament, la inițiativa fracțiunii PSRM, a raportat că Întreprinderea de stat „Calea Ferată a Moldovei” a fost delapidată, în ultimul deceniu, de peste 1,5 miliarde de lei.

Președintele comisiei, Oleg Lipski, a declarat plenului Legislativului că „declinul acestei întreprinderi strategice ale statului a început din anul 2010, iar din cauza administrării defectuoase, milioanelor investite în vânt, cheltuielilor nejustificate, schemelor ilicite, contractelor dubioase și licitațiilor trucate, CFM a fost adusă în prag de prăbușire”.

În mai, 2021, în rezultatul concursului pentru ocuparea funcției vacante de administrator al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Consiliul de administrație al CFM l-a desemnat învingător pe Oleg Tofilat.

Oleg Tofilat a fost consilier al prim-ministrului în domeniul transporturilor și infrastructurii.

În iulie 2021, PCCOCS a efectuat percheziții la Calea Ferată din Moldova, la domiciliile și oficiile lui Iurie Topala (ex-director CFM), Grigore Condurachi (ex-vicedirector CFM), precum si la oficiile companiilor de expediție, ce aparțin: Pîrlog M., Objelianskaia I., Godzin V., Balan D., Mitu E., etc., iar fostul deputat Alexandr Slusari scria că procurorii ar fi găsit 3 milioane de lei și circa 100 mii de euro.

În acea perioadă, angajații CFM erau de aproape 6 luni fără salarii. În context, salariaților li s-a propus o soluție. Potrivit unei inițiative, lansate de președintele Oleg Tofilat, angajatul va lua un credit în mărimea restanței salariale, iar CFM va achita dobânda și comisionul de administrare. Ulterior, compania va lichida datoriile și nu va mai plăti dobânda, iar angajatorul ar urma să închidă creditul cu banii încasați.

Doina Ioana Străiteanu, avocată și expertă în Drepturile Omului a calificat inițiativa lui Tofilat drept un „nonsens”. „Fiți vigilenți și analizați atent această propunere, care, de fapt, nu avantajează deloc salariatul CFM. Dacă CFM nu are capacitatea de plată a salariilor restante, nu va avea nici capacitatea să achite dobânzile calculate pe aceste împrumuturi. Contractul de creditare ar putea avea prevederi care să vă oblige să le achitați din cont propriu, dacă CFM întârzie cu plata”, preciza atunci avocata.

Tot în iulie 2021, Alexandr Slusari declara că „ultimul tren deservit de CFM Bălți nu va mai circula, din 26 iulie”, iar „datoriile CFM au depășit 800 mil. lei, dintre care circa 180 mil. sunt restanțele la salariu”. Mai mult decât atât, acesta spunea că instituția „continuă calea spre faliment”, iar circulația pe rutele internaționale nu a fost reluată, pentru că „nu a fost nicio încercare de a o restabili”.

La rândul său, Tofilat l-a acuzat pe Slusari că „bate câmpii”. „Dacă era interesat de CFM, ar fi putut să mă contacteze, să vadă ce întreprindem, ce planuri avem și ce succese înregistrăm. Pot să-i povestesc cu drag despre finanțele corporative, politicile publice și planurile de investiții. Însă domnia sa preferă să isterizeze colectivul feroviar și societatea cu analize de doi bani și inițiative puerile, în loc să comunice - nu de alta, ne cunoaștem încă de la ultima desemnare a Guvernului Ion Sturza, când eram viitori colegi de cabinet”, scria atunci Oleg Tofilat.

---