Acțiunea va începe la ora 10:00, în fața Casei Guvernului.

În același timp, la data de 14 februarie, la ora 10:00, acțiuni de protest vor fi organizate la nodurile feroviare din următoarele localități: Ocnița, Bălți, Ungheni, Bender, Basarabeasca și Giurgiulești.

Potrivit președintelui FSF, Ion Zaporojan, angajații din cele 31 de filiale ale întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” (CFM) nu și-au primit salariile pentru lunile august 2024 – ianuarie 2025, acumulându-se restanțe de aproximativ 190 de milioane de lei. Liderul sindical subliniază că feroviarii au ajuns la disperare, iar numeroasele demersuri adresate autorităților au rămas fără răspuns.

„În plină iarnă, angajații CFM nu își pot asigura strictul necesar pentru sezonul rece, nu au resurse financiare pentru traiul zilnic și sunt nevoiți să contracteze credite pentru a-și întreține familiile, asigurându-le hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte și medicamente”, a declarat Ion Zaporojan.

Problemele feroviarilor au fost discutate în cadrul ședinței Comitetului Confederal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova din 30 ianuarie 2025. Membrii Comitetului Confederal și-au exprimat solidaritatea cu revendicările sindicaliștilor din domeniul feroviar.

Revendicările Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, care urmează a fi înaintate la data de 14 februarie, sunt următoarele:

• Respectarea legislației în vigoare de către autoritățile statului, inclusiv în ceea ce privește salariații Î.S. „Calea Ferată din Moldova”;
• Implicarea Guvernului pentru achitarea urgentă a restanțelor salariale, precum și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile salariale, conform legislației;
• Majorarea salariului minim în cadrul întreprinderii la 5500 lei (în prezent fiind doar 3500 lei, o încălcare gravă a legislației);
• În cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri urgente și esențiale întru salvarea și reabilitarea transportului feroviar al Republicii Moldova, majoritatea celor circa 4850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă, conform prevederilor art. 78, alin. (1), lit. d¹) din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003.

„Calea Ferată din Moldova” anunță că „situația financiară dificilă” la întreprindere nu permite continuarea circulației trenurilor suburbane. Este vorba despre ruta Chișinău – Bender și Bălți-Sl. – Rogojeni.

În luna februarie 2023, datoriile la salarii către angajații Căii Ferate din Moldova se ridicau la circa 40 de milioane de lei, potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

La 12 februarie 2023, APP a anunțat că interimatul funcției de director al CFM, după demisia lui Oleg Tofilat, va fi preluat de către Serghei Tomșa, „actual vicedirector general, responsabil de infrastructură și tracțiune, cu experiență de peste 2 decenii în cadrul întreprinderii”.

La 29 ianuarie 2023, șeful CFM, Oleg Tofilat, a depus cerere de demisie la APP.

Câteva zile mai devreme, Federația Sindicală a Feroviarilor din R. Moldova solicita autorităților statului să găsească soluții în regim de urgență, pentru plata restanțelor la salarii angajaților Căilor Ferate, mai mulți dintre care nu și-au primit remunerarea încă din luna octombrie a anului trecut. Situația gravă din domeniu este prezentată într-o scrisoare publică, adresată președintei Maia Sandu, speakerului Parlamentului, Igor Grosu, ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, directorului APP, Roman Cojuhari, directorului Inspectoratului de Stat al Muncii, Cătălin Țacu, și Avocatului Poporului, Ceslav Panico.

În mai, 2021, în rezultatul concursului pentru ocuparea funcției vacante de administrator al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Consiliul de administrație al CFM l-a desemnat învingător pe Oleg Tofilat.

Oleg Tofilat a fost consilier al prim-ministrului în domeniul transporturilor și infrastructurii.

În iulie 2021, PCCOCS a efectuat percheziții la Calea Ferată din Moldova, la domiciliile și oficiile lui Iurie Topala (ex-director CFM), Grigore Condurachi (ex-vicedirector CFM), precum si la oficiile companiilor de expediție, ce aparțin: Pîrlog M., Objelianskaia I., Godzin V., Balan D., Mitu E., etc., iar fostul deputat Alexandr Slusari scria că procurorii ar fi găsit 3 milioane de lei și circa 100 mii de euro.

În acea perioadă, angajații CFM erau de aproape 6 luni fără salarii. În context, salariaților li s-a propus o soluție. Potrivit unei inițiative, lansate de președintele Oleg Tofilat, angajatul va lua un credit în mărimea restanței salariale, iar CFM va achita dobânda și comisionul de administrare. Ulterior, compania va lichida datoriile și nu va mai plăti dobânda, iar angajatorul ar urma să închidă creditul cu banii încasați.

Doina Ioana Străiteanu, avocată și expertă în Drepturile Omului a calificat inițiativa lui Tofilat drept un „nonsens”. „Fiți vigilenți și analizați atent această propunere, care, de fapt, nu avantajează deloc salariatul CFM. Dacă CFM nu are capacitatea de plată a salariilor restante, nu va avea nici capacitatea să achite dobânzile calculate pe aceste împrumuturi. Contractul de creditare ar putea avea prevederi care să vă oblige să le achitați din cont propriu, dacă CFM întârzie cu plata”, preciza atunci avocata.

Tot în iulie 2021, Alexandr Slusari declara că „ultimul tren deservit de CFM Bălți nu va mai circula, din 26 iulie”, iar „datoriile CFM au depășit 800 mil. lei, dintre care circa 180 mil. sunt restanțele la salariu”. Mai mult decât atât, acesta spunea că instituția „continuă calea spre faliment”, iar circulația pe rutele internaționale nu a fost reluată, pentru că „nu a fost nicio încercare de a o restabili”.

La rândul său, Tofilat l-a acuzat pe Slusari că „bate câmpii”. „Dacă era interesat de CFM, ar fi putut să mă contacteze, să vadă ce întreprindem, ce planuri avem și ce succese înregistrăm. Pot să-i povestesc cu drag despre finanțele corporative, politicile publice și planurile de investiții. Însă domnia sa preferă să isterizeze colectivul feroviar și societatea cu analize de doi bani și inițiative puerile, în loc să comunice - nu de alta, ne cunoaștem încă de la ultima desemnare a Guvernului Ion Sturza, când eram viitori colegi de cabinet”, scria atunci Oleg Tofilat.

 La peste o lună după demisia lui Tofilat de la CFM, Andrei Spînu declara că se aștepta că fostul șef al Întreprinderii Calea Ferată din Moldova va rămâne în funcție, pentru a soluționa problema restanțelor la salariile angajaților CFM. „Mă așteptam ca atunci când este mai greu, să rămâi și să pui umărul să depășești situația, nu să pleci”.

Ulterior, fostul șef al Căii Ferate, Oleg Tofilat, a făcut dezvăluiri despre motivele din care și-a dat demisia. Acesta susținea că în timp ce era în discuții cu băncile comerciale, ca întreprinderea să obțină un credit, „în oraș au apărut zvonuri despre înlocuirea sa cu o altă persoană”. „Vestea precum că la Calea Ferată va fi un nou director era alimentată, din câte am înțeles, de unii exponenți din conducerea țării, a declarat Tofilat”.

La începutul lunii ianuarie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, declara că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” are datorii „de o lună, maximum două luni la plata salariilor”. „Suntem optimiști și credem că vom avea o creștere a volumului de tranzit și de transport pe calea ferată, astfel ca angajații CFM să nu sufere și să-și primească salariile la timpul potrivit”, preciza atunci Spînu.

În aprilie 2021, o comisie de anchetă creată în Parlament, la inițiativa fracțiunii PSRM, a raportat că Întreprinderea de stat „Calea Ferată a Moldovei” a fost delapidată, în ultimul deceniu, de peste 1,5 miliarde de lei.

Președintele comisiei, Oleg Lipski, a declarat plenului Legislativului că „declinul acestei întreprinderi strategice ale statului a început din anul 2010, iar din cauza administrării defectuoase, milioanelor investite în vânt, cheltuielilor nejustificate, schemelor ilicite, contractelor dubioase și licitațiilor trucate, CFM a fost adusă în prag de prăbușire”.

---