„Am urmărit cu atenție interviul recent al șefului statului în care s-a făcut referire la ideea unui vetting aplicat avocaților. Această declarație a generat neliniște în rândul profesiei, întrucât poate fi înțeleasă ca o intenție de intervenție în independența apărării, un principiu fundamental al statului de drept.

Profesia de avocat funcționează în baza autonomiei și autofinanțării integrale. Statul nu contribuie la activitatea avocaților nici financiar, nici logistic, nici instituțional. Avocații își susțin profesia exclusiv prin eforturi proprii — își plătesc birourile, formarea, taxele, impozitele și toate resursele necesare exercitării. În aceste condiții, întrebarea legitimă este: ce poate pretinde statul unei profesii căreia nu i-a oferit nimic?

Orice formă de control extern — fie că poartă denumirea de vetting, evaluare sau verificare de integritate — trebuie să fie justificată strict juridic și democratic. Aplicarea unui astfel de mecanism profesiei de avocat ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean.

Principiile ONU privind rolul avocaților (Havana, 1990) stabilesc clar că avocații trebuie să-și exercite profesia „liberi de orice presiune, restricție sau ingerință din partea autorităților publice”. Recomandarea Consiliului Europei R(2000)21 confirmă că profesia trebuie să-și exercite libertatea de organizare și funcționare prin organele sale proprii. De asemenea, Carta Europeană a Avocaților (CCBE, 2006) consacră independența avocatului ca element esențial al statului de drept și interzice orice măsură disproporționată care ar limita libertatea profesiei.

Istoria recentă arată ce se întâmplă atunci când aceste principii sunt încălcate. În state unde s-au introdus mecanisme similare, justiția s-a confruntat cu proteste ale barourilor, blocaje în instanțe, retragerea avocaților din cauze sensibile și pierderea încrederii publice în independența sistemului juridic. Astfel de crize nu afectează doar profesia, ci întreaga societate, pentru că un cetățean fără avocat este un cetățean fără apărare.

Într-un stat de drept, avocatul nu cere aprobarea statului pentru a apăra un om, iar statul nu are dreptul să-i verifice loialitatea. Apărarea trebuie să rămână liberă, independentă și demnă, pentru că numai astfel dreptatea poate fi reală, nu declarativă”, a scris apărătorul pe Facebook.

Președinta Maia Sandu a declarat că avocații ar trebui supuși vettingului. „Să-și demonstreze sursa veniturilor. Unii apărători au participat la multe abuzuri”, și-a explicat ea declarația, afirmând că pe apărători îi așteaptă o reformă amplă.

PAS a avut o tentativă, în vara lui 2025, de a „reforma avocatura” și a modificat legea, astfel încât Ministerul Justiției urma să poată desemna câte trei reprezentanți ai societății civile în comisia de licențiere a avocaților și cea pentru etică și disciplină. Ambele comisii vor fi compuse din 11 membri, dintre care opt vor fi avocați.

O altă modificare le interzicea avocaților să ocupe funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru două mandate consecutive. Ei vor trebui să respecte o pauză de 3 ani pentru a putea candida din nou.

Modificările au provocat un scandal monstru în breaslă și în societate.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a anunțat o grevă generală de zece zile, din data de 15 iulie 2025, pentru a protesta împotriva modificărilor adoptate recent de Parlament la Legea cu privire la avocatură. Președintele Uniunii, Dorin Popescu, susține că amendamentele au fost votate fără consultarea avocaților și fără respectarea procedurilor legale. „Modul clandestin în care a fot aprobat și votat amendamentul încalcă grav principiile transparenței procesului decizional”, a menționat Popescu.

Eduard Digore, cunoscut ca avocatul președintei Maia Sandu, a declarat public că nu va participa la greva generală de 10 zile, anunțată de Uniunea Avocaților din Moldova (UAM) începând cu 15 iulie 2025. Acesta consideră că profesia trebuie să fie un partener activ în reforma justiției, nu un obstacol, și critică modul în care a fost luată decizia de suspendare a activității în masă. „O scurtă analiză a activității Dvs. din ultimul an, corelată cu poziția exprimată în această postare, sugerează un conflict de interese, dar sunt sigură că vă descurcați și fără observația mea în analiza motivelor care stau de fapt în spatele acestei poziții exprimate public”, a scris magistrata Marina Rusu.

După ce modificările la Legea avocaturii au fost adoptate de Parlament, Ministerul Justiției anunță că a inițiat un dialog cu reprezentanții avocaturii și alte autorități, pe fundalul nemulțumirilor exprimate față de amendamentele recente.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, critică modului în care Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. Potrivit Ombudsmanului, procesul legislativ a fost derulat într-un ritm accelerat și fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților din Republica Moldova – principala parte interesată.

Uniunea Națională a Barourilor din România se arată profund îngrijorată după ce Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. „Este de neînțeles cum un stat aflat în plin parcurs de aderare la Uniunea Europeană poate adopta asemenea modificări cu impact sistemic asupra profesiei de avocat, fără o corelare cu legislația europeană în materie și fără a se inspira din bunele practici ale altor state membre”, scrie Uniunea.

Într-un final, președinta Maia Sandu, fiind în prag de alegeri, s-a văzut nevoită să nu promulge legea, dar a promis că avocatura oricum va fi reformată.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News