Ieri, Anticorupție.md a publicat convorbirea telefonică avută cu deputata Olesea Stamate, „după ce ultima a negat că a făcut vreun comentariu înainte de publicarea anchetei. Mai mult, aceasta a menționat că citatul i-ar fi fost atribuit eronat”.

Discuția a durat aproximativ 17 minute și a vizat inclusiv aspecte din activitatea comisiilor de vetting și pre-vetting și din cadrul unor audieri „cu scandal” din ultima vreme. Mai jos este redată partea care se referă la subiectul investigației:

Olesea Stamate: „Ei au fost selectați de partenerii de dezvoltare, ne-au fost transmiși mai mulți candidați, dintre care noi deja am selectat. Ceea ce am putut face e să dăm sfoară în țară la experți pe care îi cunoaștem din țările UE (...), alți experți cunoscuți ca să vedem, mai degrabă partea de performanță a lor, mai degrabă unde au lucrat ei mai înainte și ce păreri sunt despre ei, mai puțin partea financiară... Practic, mizezi pe aspectul că în țările de unde vin ei sunt totuși niște reguli care se respectă”.

Cornelia Cozonac: „Eu am găsit niște informație nu chiar bună despre Herman von Hebel...”.

Olesea Stamate: „Știu, știu... adică nu știu ce ai găsit tu, dar noi am aflat niște lucruri despre activitatea lui în Albania, post factum, adică după ce el fusese deja numit. (...) Ce am aflat ulterior, pentru că informația nu e publică și nu s-a scris nicăieri, este faptul că el fiind în Albania, angajat expert tot ceva legat... nu știu... vetting... ceva de genul acesta, mai mult pe partea de monitorizare. Nouă ne-a spus cineva că el... adică nu a fost dat afară, dar nu i-a fost prelungit contractul. Am aflat, din păcate, post factum, pe datele de la Curte prima dată aud”.

Cornelia Cozonac: „Noi încercăm să găsim unde a fost el judecător și nu găsim... (...) „CV-ul deplin nu e nicăieri. Eu chiar l-am căutat, l-am cerut de la comisie și ei nu mi l-au dat deocamdată”.

Olesea Stamate: „Nu ți l-au dat? (...) Hai că eu mă uit dacă s-a păstrat CV-ul și ți-l dau. De acuma, nu știu ce să spun. Noi cu dânsul am avut mari probleme. El a fost omul în comisia asta care a frânat atât de mult lucrurile (...) Noi tare nu am fost fericiți cu el, noi abia așteptăm să scăpăm de el. (...) Dar acum... îți dai seama... voi o să scrieți cum știți mai bine... Investigațiile sunt investigații, dar îți dai seama că tot ce ține de vetting, pre-vetting nu e tocmai interesul nostru să arate prost. Și așa e foarte atacat exercițiul acesta. (...) Chiar ne-am fript cu Herman ăsta, a doua oară am încercat să fim mult mai atenți, am răscolit tot ce am putut răscoli”.

După publicarea înregistrării audio, Olesea Stamate a venit cu o reacție pe rețele, în care lansează mai multe atacuri în adresa jurnalistei Cornelia Cozonac:

„Vreau să-i mulțumesc Corneliei Cozonac pentru publicarea înregistrării discuției noastre colegiale (pentru cine nu știe, ne cunoaștem cu Cornelia de mulți ani, am și implementat proiecte împreună).

După mine această situație demonstrează două lucruri esențiale:

1. Calitatea jurnalismului de investigație a unor jurnaliști. În primul rând codul de etică al jurnalistului zice clar că acesta este obligat să îți spună că te înregistrează sau că te va cita – acest lucru nu a fost. Mai mult decât atât – pe finalul discuției noastre (pe care evident ea nu a făcut-o publică) – ea spune expres că în cazul în care va vrea sa mă citeze în material – mă va întreba și îmi va arăta textul – ceea ce iar a fost încălcat. Ceea ce trădează vădit interesul ascuns în scrierea acestei „investigații” – și anume atacul asupra procesului de pre-vetting, și pe undeva – asupra mea personal.

2. Independența indiscutabilă a comisiei pre-vetting și a membrilor acesteia. Faptul că noi, politicienii, nu suntem tocmai fericiți de viteza cu care se mișcă procesul, nu este un secret. A fost spus și în cadrul emisiunilor și în cadrul ședințelor cu comisia pre-vetting. Iar faptul că, indiferent de dorința politicului de a mișca lucrurile mai repede – comisia a acționat așa cum considera corect și necesar – este o demonstrație în plus a faptului că, comisia a acționat independent, respectând nivelul de calitate, pe alocuri în defavoarea vitezei.

Îmi pare sincer rău pentru Cornelia Cozonac, deoarece aveam o opinie bună despre munca pe care o face. Dar se pare că a fost prinsă, fără să vrea, într-un joc meschin al cuiva (nu voi da nume, deși intuiesc al cui).

Acum, stimați urmăritori, să-mi spuneți voi, credeți că în cazul în care jurnalistul încalcă normele de etică scrise în codul lor de etică și deontologie, ar trebui să depun o sesizare la Consiliul de Presă, sau ținem cont că suntem în Postul Mare și mai lăsăm de la noi?”

Un val de critici s-a iscat, la mijlocul lunii martie, după ce părinții judecătorului Ion Chirtoacă, aflați, de mai mulți ani, la muncă peste hotare, au fost intervievați online de către acesta, dar și de președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel. Mama și tatăl magistratului au răspuns la mai multe întrebări legate de transferurile bănești pe care le-au făcut pe numele fiului, cât timp au lucrat în afara Republicii Moldova.

În context, Ion Chirtoacă a declarat că vrea să treacă testul poligraf, „pentru a combate falsurile pe care anumite instituții ale statului le-au lansat” în adresa sa și a familiei sale. Magistratul a făcut anunțul în cadrul audierilor din 13 martie la Comisia Pre-Vetting.

Fostul premier Ion Chicu a venit cu o reacție, după ce părinții lui Ion Chirtoacă au fost audiați online: „Suntem popor blestemat să ne batjocorească străinii. Și ne-o facem cu mâna noastră. Și, da, vreau ceva să spun și pentru diaspora, care o mai susține pe mizerie. Cum credeți, pe individul cela PAS-ist, pe care acest străin l-a trecut fără probleme de „pre-vetting”, (deși cu 5 ani în urmă a fost prins cu mită) tot așa minuțios l-au interogat?”

Și fostul șef de stat, Igor Dodon, liderul PSRM, a venit cu un comentariu: „Este o bătaie de joc față de o femeie care a lucrat la negru ca să asigure studiile copilului. Maia Sandu, dar tu ai mamă?”.

De asemenea, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” și-a exprimat „profunda îngrijorare față de abuzurile constatate în cadrul procedurii de evaluare a candidaților judecători pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”. „În special, ne referim la recenta audiere de către Comisia Pre-Vetting a părinților magistratului Ion Chirtoacă, privind proveniența veniturilor acestora, pentru o perioadă de peste 20 de ani în urmă, în timpul studiilor magistratului”, se menționa într-un comunicat făcut public.

Drept răspuns la valul de critici în adresa sa, Comisia Pre-Vetting a publicat o declarație cu privire la audierea părinților magistratului Ion Chirtoacă.

La rândul său, magistrata Victoria Sanduța s-a arătat indignată de faptul că membrii Comisiei Pre-Vetting au pasat vina „pentru audierea părinților lui Ion Chirtoacă” pe însuși magistrat, precizând că solicitarea a parvenit de la acesta: „Adică voi vreți să turnați zoaie peste judecători și ei să tacă, să accepte tacit, să nu vă „ceară socoteală”, să vă permită, să nu fie obraznici. E bine că vă justificați, asta înseamnă că vă este rușine pentru ce faceți”.

Potrivit unei investigații din 25 martie, Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat, în perioada 2013 - 2018, ca grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde, conform presei olandeze, ar fi admis mai multe ilegalități și ar fi cauzat prejudicii în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

În context, fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care se afla în Albania în acele zile, a întrebat reprezentanți din domeniul Justiției de acolo ce cunosc despre Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, care evaluează integritatea candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. „Am aflat de la fostii săi colegi de proiect că el nu a lucrat niciodată în nici o comisie de vetting sau prevetting în Albania. Și că frumos tot nu a plecat de aici la fel confirmă”, a menționat Ciubotaru.

Întrebată cum și cine a verificat integritatea și reputația persoanelor selectate în componența Pre-Vetting, în contextul dezvăluirilor ce-l vizează pe președintele Comisiei, Herman von Hebel, Olesea Stamate, ex-președinta Comisiei juridice numiri și imunități, a răspuns: „Nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”.

La 27 martie, Comisia Pre-Vetting a venit cu prima reacție în scandalul cu Herman von Hebel. Astfel, responsabilii au afirmat că acuzațiile în adresa președintelui instituției, sunt „nefondate” și au publicat mai multe detalii despree activitatea acestuia.

La 28 martie, ex-președinta Comisiei juridice, Olesea Stamate, a declarat că nu a oferit niciun comentariu înainte de publicarea investigației Anticorupție, dar deja după ce articolul a apărut în spațiul public. Stamate mai menționa că citatul „ulterior selectării domnului în cadrul Comisiei, au apărut informații cu referire la activitatea dlui în Albania, însă era deja târziu”, i-a fost „atribuit eronat”.

Scandalul cu Herman von Hebel a ajuns în Parlament. Deputații BCS au cerut audierea președintelui Comisiei Pre-Vetting, după ce în spațiul public au apărut informații precum că acesta ar fi comis mai multe ilegalități în timp ce activa la Curtea Internațională Penală. „Sunt acuzații nefondate. Asistăm la o tendință îngrijorătoare, de subminare a procesului de Pre-Vetting”, a declarat în replică Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice numiri și imunități.

La 29 martie, președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, a comentat acuzațiile apărute în spațiul public ce vizează integritatea sa. Juristul a declarat că dacă lucrurile scrise în investigație ar fi fost adevărate, el nu s-ar afla în funcția pe care o deține, deoarece doar o persoană cu reputație ireproșabilă poate ocupa un asemenea post. Totodată, întrebat dacă va demisiona, Herman von Hebel a râs în hohote și a declarat că „nu vede niciun motiv pentru acest lucru”.

În septembrie 2022, presa din România scria că, integritatea celor mai importanți magistrați din Moldova i-a fost încredințată lui Herman von Hebel, un jurist olandez cu un CV dubios.

---