Președintele Comisiei pentru Integrare Europeană, Marcel Spatari, explică faptul că justiția în Moldova ar fi liberă pentru că el "nu cunoaște niciun judecător care este membru al PAS". Conform legii, judecătorii nu pot fi membri de partid. Spatari mai spune că lipsa dosarelor de corupție la nivel înalt ar putea însemna "lipsa de motive" ca să fie pornite aceste dosare.
„Adversarii politici ai PAS spun că justiția e la cheremul partidului de guvernare?”
„Au și argumente când spun asta? Sau o spun așa?”
„Spun că prea puțini exponenți ai puterii sunt în vizor.”
„Eu nu cunosc niciun judecător care să fie membru al partidului.”
„Prea puțini exponenți ai guvernării sunt în vizorul instituțiilor de drept.”
„Asta poate să însemne două lucruri, poate să însemne și inversul, că totuși, nu sunt motive ca acești exponenți să se afle în vizor. Unde a dispărut prezumția nevinovăției? Îi declarăm pe toți vinovați și ne întrebăm de ce nu sunt în vizor?”.
„În opinia lor, se găsesc persoane certate cu legea doar în afara partidului de guvernare.”
„Nu știu, nu am făcut o demografie.”
În septembrie 2025, Maia Sandu a anunțat că procesul de evaluare a judecătorilor nu se va opri și acesta va continua „până la ultima persoană din sistem”. „Nu s-a terminat curățarea în Justiție și ea trebuie încheiată. Sunt judecători care au probleme de integritate și ei trebuie să treacă pe la comisia de evaluare. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece și să credem că dacă am văzut două-trei cazuri finalizate și decizii date, gata… ”, a declarat șefa statului.
Guvernarea PAS a inițiat o reformă în Justiție bazată pe două procese de evaluare a judecătorilor și procurorilor - pre-vetting și vetting, toți cei din sistemul judiciar fiind obligați să-și prezinte activitatea, veniturile, cheltuielile, în fața unor comisii, constituite inclusiv din experți străini, pentru a-și demonstra integritatea.
Prima examinare s-a lăsat cu mai multe scandaluri pe cazuri de evaluare, în care au fost interogați părinți ai judecătorilor, care muncesc în străinătate, legate de integritatea președintelui comisiei, un expert venit din exterior și de un caz în care o persoană, cu dosar penal, a trecut „cu brio” evaluarea.
În context, fosta judecătoare Victoria Sanduța l-a contrazis pe ambasadorul UE, Jānis Mažeiks, care declara că „rezultatele reformelor în justiția moldovenească au depășit așteptările”. Mai exact, ex-magistrata a precizat crede că aceasta, de fapt, nici nu a început. „Ceea ce se întâmplă acum la noi e o tentativă de capturare și de subordonare politicului”, a menționat Sanduța.
Anterior, președinta Maia Sandu și ex-premierul Dorin Recean, dar și mai mulți deputați din PAS au declarat public despre faptul că sunt nemulțumiți de progresele pe reforma justiție și aceasta ar fi cea mai importantă problemă din țară. De cealaltă parte, deja fosta ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, susținea că niciunul dintre oficialii de rang înalt nu i-a exprimat reproșuri ei personal în acest sens. „Nici într-un caz reforma justiției nu poate fi luată de la zero, pentru că este în plină desfășurare și trebuie să separăm competențele instituțiilor implicate în domeniu. Pe de o parte sunt Executivul, Ministerul Justiției sau Parlamentul, responsabile de elaborarea politicilor în domeniu și pe de altă parte avem instituțiile de forță sau de drept, cele care aplică legea, ca să avem rezultatele legilor respective”, a precizat ex-ministra.
Opoziția a lansat frecvent critici dure la adresa reformei justiției implementate de PAS. Aceasta a acuzat guvernarea de eșecuri repetate, lipsa de consultare cu experții și refuzul de a trage concluzii din greșelile comise.
La începutul lunii martie 2026, Herman von Hebel a fost numit membru al Comisiei Vetting cu votul a 53 de deputați PAS, după ce schimbarea recentă a legii i-a facilitat numirea. Decizia a stârnit controverse în Parlament și în spațiul public.
Opoziția din Parlament a blocat tribuna și a scandat „Rușine!”, în timp ce deputații PAS votau numirea lui Herman von Hebel ca membru al Comisiei Vetting.
Deputatul PSRM, Grigorii Novac, a criticat legea adoptată de PAS ca să-l poată vota pe Herman von Hebel în Comisia Vetting, precizând că deși aceasta va fi contestată la Curtea Constituțională nu are așteptări. „Acolo este un Sergiu Litvinenco dejurnâi, care o să facă exact așa cum trebuie”, a spus parlamentarul.
De cealaltă parte, deputatul PAS, Radu Marian, a respins criticile opoziției la adresa lui Herman von Hebel, susținând că toate atacurile vin de la „cei care nu au trecut vetting-ul și sunt supărați”. „Mergem înainte, curățarea sistemului va continua”, a scris Radu Marian.
Președinta Maia Sandu a justificat modificarea Legii de către majoritatea parlamentară PAS, pentru ca să-l poată vota pe Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. „În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Ce facem? Ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu. Același mecanism e și la numirea membrilor CSM și a fost coordonat cu Comisia de la Veneția. Mergi la o majoritate simplă, care, totuși, e o majoritate, nu vorbim despre schimbarea Constituței, doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting”, a declarat șefa statului.
La 5 martie, 55 de deputați PAS, inclusiv Dinu Plîngău, au votat pentru modificarea voturilor necesare de a numi candidați în comisia de Vetting. Amendamentul a apărut peste noapte la un pachet de legi deja votat în prima lectură și a venit după eșecul PAS de a-l numi pe olandezul Herman von Hebel la comisia de evaluare. Opoziția a criticat dur decizia PAS și a acuzat majoritatea că încalcă normele legale, dar și recomandările Comisiei de la Veneția.
La doar câteva ore după, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat legea adoptată cu scandal de majoritatea PAS.Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a calificat drept regretabilă și nejustificată modificarea legislației care permite desemnarea membrilor internaționali în Comisia de evaluare a procurorilor prin votul majorității simple de 51 de deputați. Potrivit organizației, îngrijorătoare este mai ales modalitatea și viteza cu care amendamentul a fost introdus și adoptat. CRJM susține că în acest proces au fost încălcate principiile de transparență și de consens politic, recomandate de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene.
Iar Ion Chicu, unul dintre liderii Blocului Alternativa, a anunțat că fracțiunile din opoziția parlamentară vor contesta la Curtea Constituțională legea adoptată cu scandal de PAS ca să-l poată vota pe Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.
Deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că nu a văzut obiecții serioase la candidatura lui von Hebel, poate decât „că bea ceai cu înghițituri mari”.Deputatul Vasile Tarlev l-a criticat pe Herman von Hebel în cadrul ședinței Parlamentului, menționând că l-a întrebat direct dacă acesta regretă deciziile și atitudinea manifestată în perioada în care a fost membru al Comisiei Pre-Vetting, iar Hebel a spus că nu.În ședința precedentă a Parlamentului, discuții aprinse au avut loc în timpul dezbaterilor privind numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.
Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc a criticat dur candidatura, susținând că jurnaliștii au scris că Von Hebel ar fi prejudiciat în reforma anterioară aproximativ 760 mii de euro. „Cum poate un om cu astfel de probleme de integritate să-i evalueze în continuare pe cei pe care noi vrem să-i trecem prin Vetting și de unde atâta dragoste pentru el, sau a intrat în scheme și deja e omul vostru?!”, a declarat Costiuc.
Anterior, numirea lui Herman von Hebel în funcția de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor a eșuat, după ce proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi în Parlament. Doar deputați PAS au susținut inițiativa.
Deputatul PAS, Dinu Plîngău s-a abținut de la votul privind desemnarea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, după ce a criticat în Plen modul în care a fost organizată procedura și lipsa unor explicații publice suplimentare din partea candidatului. „Suntem astăzi puși într-o situație chiar incomodă”, a precizat Plîngău.
Potrivit unei investigații, Herman von Hebel, fostul președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat, în perioada 2013 - 2018, ca grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde ar fi admis mai multe ilegalități și ar fi cauzat prejudicii în valoare de cel puțin 760.000 euro.
În context, fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care se afla în Albania în acele zile, a întrebat reprezentanți din domeniul Justiției de acolo ce cunosc despre Herman von Hebel.
„Nu au fost informații care să indice anumite probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”, a comentat Olesea Stamate, ex-președinta Comisiei juridice numiri și imunități.
La 29 martie 2024, Herman von Hebel a menționat că dacă lucrurile scrise în investigație ar fi fost adevărate, el nu s-ar afla în funcția pe care o deține.
Un alt scandal cu implicarea lui Herman von Hebel s-a iscat după ce părinții judecătorului Ion Chirtoacă, aflați de mai mulți ani la muncă peste hotare, au fost intervievați online de către comisia Pre-Vetting.
Modul în care a derulat procedura și comportamentul președintelui comisiei Pre-Vetting, care punea întrebări mamei magistratului sorbind ceai dintr-o cănuță, a stârnit un val de indignare în societate.„Este o bătaie de joc față de o femeie care a lucrat la negru ca să asigure studiile copilului.
Maia Sandu, dar tu ai mamă?”, a reacționat Igor Dodon, liderul PSRM.Fostul premier, Ion Chicu, a venit cu o reacție, după ce părinții lui Ion Chirtoacă au fost audiați online: „Suntem popor blestemat să ne batjocorească străinii. Și ne-o facem cu mâna noastră”.
În septembrie 2022, presa din România scria că, integritatea celor mai importanți magistrați din Moldova i-a fost încredințată lui Herman von Hebel, un jurist olandez cu un CV dubios.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!