„O noutate mult așteptată a venit astăzi de la Bruxelles.
Moldova este invitată oficial, de președinția irlandeză a Consiliului UE, să prezinte pozițiile de negociere pentru ultimele două grupuri de capitole: Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitate durabilă și Clusterul 5 - Resurse naturale, agricultură și coeziune.
Acest pas tehnic pregătește deschiderea formală a celor 9 capitole la următoarea Conferință interguvernamentală.
Mulțumim președinției irlandeze a Consiliului UE pentru sprijin și pentru că menține aderarea Moldovei pe agenda europeană”, a menționat Cristina Gherasimov.
În iunie 2026, Moldova a deschis negocierile pe primul cluster de aderare la UE. „Avem un motiv în plus să fim încrezători”, a menționat atunci Maia Sandu.
În iulie, UE a dat undă verde Republicii Moldova pentru Clusterul 6 „Relații externe”, startul negocierilor fiind dat pe 14 iulie, la Bruxelles.
Pe 8 iulie, Parlamentul European a adoptat raportul anual privind progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost adoptat cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 de abțineri.
Anterior, Politico a scris că Executivul Uniunii Europene elaborează planuri pentru a acorda țărilor candidate la aderarea la UE beneficii economice înainte ca acestea să se alăture blocului.
La 19 iunie, după reuniunea Consiliului European, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că, Republica Moldova și Ucraina nu vor beneficia de o „integrare accelerată” în Uniunea Europeană, după ce Ungaria și alte state europene au respins inițiativa. Ambele țări rămân la pachet și cu o abordare egală, a precizat liderul de la București.
Anterior, Marta Kos, comisara pentru extindere, a declarat că noile state membre ale Uniunii Europene își vor pierde dreptul de veto național pentru o perioadă de peste 15 ani, în conformitate cu noile clauze de „salvgardare” prevăzute în tratatele de aderare. Declarațiile au venit în contextul în care Ucraina și R. Moldova au dat start oficial negocierilor de aderare.
Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat pe 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare.
Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.
Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.
Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.
Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.
Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.
După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!