Moldova și Ucraina au avut candidaturile pentru aderarea la UE tratate împreună atunci când au deschis cele șase așa-numite clustere de negociere, adică liste de reforme pe care țările trebuie să le implementeze pentru a se alinia la normele UE.

Până acum, fiecare dintre cele două țări a deschis doar două clustere, privind statul de drept și relațiile externe, însă există semne că Moldova începe să avanseze într-un ritm mai rapid.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că decizia de a include Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest s-a bazat pe faptul că acestea „au caracteristici foarte similare”.

Raportul FMI menționează însă „dimensiunea mult mai mare a Ucrainei și conflictul militar în desfășurare” drept motive pentru excluderea acesteia din grup.

Raportul își propune să răspundă întrebărilor privind potențialele beneficii pe care aderarea la UE le-ar aduce țărilor candidate, precum și Uniunii Europene în ansamblu.

„Recunoaștem importanța continuării implicării și în relația cu celelalte țări care doresc să adere, în special cu Ucraina”, a declarat Georgieva la evenimentul de lansare a raportului, organizat de Center for European Policy Studies (CEPS), un think tank cu sediul la Bruxelles .

Moldova, „cel mai bun performer” în negocierile de aderare

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a evidențiat deja Moldova în luna iulie drept „cel mai bun performer” în negocierile de aderare.

Între timp, Parlamentul Ucrainei a întâmpinat dificultăți în avansarea reformelor solicitate de UE și FMI.

Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a avut pe 7 septembrie o discuție telefonică cu premierul Serhii Koretskyi, în cadrul căreia Dombrovskis a insistat ca Ucraina să respecte calendarul convenit pentru reforme.

Comisarul urmează, de asemenea, să discute despre acest subiect cu Georgieva în cursul zilei de 8 septembrie.

Mai multe dintre țările din Balcanii de Vest sunt semnificativ mai avansate decât Moldova și Ucraina în procesele lor de aderare la UE.

În Muntenegru, au început deja lucrările pentru elaborarea tratatului de aderare, care ar permite țării să devină al 28-lea stat membru al UE.

Albania lucrează la închiderea capitolelor de negociere, și nu la deschiderea acestora.

Serbia rămâne înaintea Ucrainei și Moldovei în ceea ce privește numărul capitolelor de negociere deschise, chiar dacă diferența se reduce. În schimb, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt în urmă.

Avantajele aderării la UE

Raportul FMI a subliniat totuși că aderarea la UE ar reprezenta un avantaj economic major pentru țările care se alătură blocului, inclusiv pentru Ucraina.

Georgieva a prezentat date care arată că, după 10 ani de apartenență la UE, țările analizate în studiu au înregistrat o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de aproximativ 35%, datorată în principal creșterii productivității, care a contribuit cu aproximativ 20%, și parțial investițiilor de capital, cu aproximativ 12%.

Potrivit explicațiilor oferite de Georgieva, aceste creșteri ar fi determinate de trei factori aproximativ la fel de importanți: participarea la piața unică a UE, influxul de fonduri europene și reformele interne.

Prin acestea din urmă se înțelege adoptarea listei de măsuri necesare pentru alinierea deplină la UE.

Kos a declarat că „nu are nicio îndoială” că Ucraina s-ar putea bucura de o prosperitate economică similară „dacă își îndeplinește reformele necesare pentru aderarea la UE”.

Ucraina ar putea „deveni una dintre cele mai dinamice piețe de investiții din lume” în momentul aderării la UE, a mai spus comisarul european pentru extindere.

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times. 

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. 

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028. 

Comisia Europeană a propus o serie de reforme pentru extinderea UE, incluzând integrarea treptată și reguli mai stricte pentru candidați. Marta Kos a descris inițiativa ca un nou „moment Helsinki” și a cerut Uniunii Europene să se pregătească pentru o formulă care să funcționeze cu peste 30 de membri.

---