Decizia de a începe o nouă rundă de negocieri oficiale de aderare cu Ucraina și R. Moldova vine în contextul în care un număr tot mai mare de guverne naționale au cerut măsuri de protecție în cazul în care noile state membre vor da înapoi în ceea ce privește reformele privind democrația, statul de drept sau libertatea presei.

„Aceasta va fi o nouă generație de tratate de aderare, în sensul că vom avea noi garanții”, a declarat Kos.

Comisarul a adăugat că noile clauze de probă vor avea scopul de a se asigura că „odată ce vom avea noi membri, aceștia vor respecta normele europene timp de cinci, zece sau 15 ani după aderare”.

Kos a semnalat că susține propunerile venite din partea unor state cu greutate, precum Franța și Germania, de a restricționa capacitatea noilor membri de a bloca decizii cruciale ale blocului comunitar.

Mai exact, restricțiile vor viza deciziile legate de bugetul Uniunii Europene, securitatea comună și politica externă a UE.

De ce vrea UE clauze de probă de până la 15 ani

Această reformă profundă a procesului de extindere este rezultatul direct al frustrărilor acumulate în rândul capitalelor occidentale. Presiunile pentru introducerea acestor mecanisme de siguranță s-au intensificat după ce Budapesta a refuzat, la începutul acestui an, să susțină un pachet critic de împrumuturi în valoare de 90 de miliarde de euro destinate Ucrainei.

Ungaria, care a aderat la UE în 2004, s-a aflat în repetate rânduri sub tirul criticilor de la Bruxelles pentru încălcări multiple ale statului de drept, generând blocaje instituționale care au alarmat statele fondatoare.

Săptămâna trecută, un grup puternic de state format din Franța, Germania, Olanda, Belgia și Luxemburg a solicitat oficial introducerea acestor noi clauze, scopul fiind clar: să se asigure că viitorii membri ai UE nu vor putea „submina capacitatea UE de a acționa”.

Dacă noile state membre vor anula reformele democratice, cele privind statul de drept sau libertatea presei, mecanismele de protecție vor fi activate imediat.

„Nu există jumătate de membru”

În ciuda acestor restricții severe de vot, menite să protejeze coeziunea europeană, comisarul pentru extindere a ținut să sublinieze că noile reguli nu vor transforma statele candidate în „membri de mâna a doua”. Marta Kos a respins ferm ideea unui statut de membru „junior” sau „asociat” pentru țările din Europa de Est.

Aderarea va însemna integrare deplină, fără categorii intermediare, însă standardele tehnice și politice trebuie îndeplinite în totalitate înainte de integrare.

„Calitatea de membru deplin va fi posibilă doar după ce statele membre îndeplinesc toate cerințele; nu există jumătate de membru sau un sfert de membru. Există doar calitatea de membru deplin”, a conchis Marta Kos.

Noua strategie a Bruxelles-ului arată clar că extinderea către Est rămâne o prioritate geopolitică, însă UE nu mai este dispusă să riște paralizia decizională în fața unor potențiale derapaje democratice viitoare.

Republica Moldova a deschis negocierile pe primul cluster de aderare la Uniunea Europeană pe 15 iunie. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu.

Președinta a precizat că „aceste capitole ale legislației europene sunt despre lucrurile care contează cel mai mult pentru oameni: o justiție corectă, instituții care lucrează în interesul cetățenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți”.

Pe 12 iunie, cele 27 de state membre ale UE au aprobat unanim deschiderea oficială a primului grup de capitole de negociere

Ex-președintele Igor Dodon susține că Republicii Moldova i s-ar putea propune o aderare la Uniunea Europeană fără drepturi depline de vot și participare la decizie, calificând acest scenariu drept inacceptabil. „Aceasta este o atitudine față de servitori. Nu este un parteneriat”, a declarat liderul PSRM.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

---