Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat crearea unui Fond de amalgamare în valoare de aproximativ 3,49 miliarde de lei, destinat susținerii localităților care trec prin procesul de amalgamare voluntară. Banii vor fi repartizați în anii 2027 și 2028 și vor putea fi utilizați exclusiv pentru proiecte investiționale, precum construcția și reparația drumurilor, apeductelor, școlilor și grădinițelor.

Potrivit ministrului, fondul reprezintă o continuare a programelor guvernamentale de dezvoltare a localităților, lansate începând cu anul 2022.

„Vorbim despre Fondul de amalgamare, care vine să continue procesul de dezvoltare a localităților noastre, iar suma totală la care se ridică acest fond este de aproximativ 3,49 miliarde de lei, care vor merge pe diverse proiecte de genul drumuri locale, apeducte, iluminat public, reparația și construcția de școli și grădinițe, managementul deșeurilor, amenajarea spațiilor publice și infrastructură comunală”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că banii vor fi împărțiți în mod egal pentru doi ani: 50% pentru 2027 și 50% pentru 2028. Astfel, primăriile vor putea planifica și implementa proiectele în funcție de necesitățile localităților.

„Acești bani, 3,4 miliarde de lei, sunt împărțiți pe 2 ani, 2027-2028, în părți egale, în proces de implementare. Adică 50% vor reveni pentru 2027, 50% vor reveni din resurse financiare pentru 2028. Astfel, primăriile vor putea planifica și implementa pe parcursul acestor 2 ani în maniera deja obișnuită și deprinsă de ele”, a explicat ministrul.

Vladimir Bolea a anunțat că vor exista două modalități de implementare a proiectelor. În primul caz, primăriile vor organiza licitațiile și vor monitoriza lucrările, iar în cel de-al doilea, aceste responsabilități vor reveni Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), care vor lucra împreună cu administrațiile locale.

„Pentru că nu toate primăriile din Republica Moldova, mai ales cele nou-amalgamate și nou-create, au capacitatea de a administra un proiect cap-coadă, noi venim cu opțiunea când primăria implementează de sine stătător și a doua, agențiile de dezvoltare regională ale Ministerului Infrastructurii implementează împreună cu primăriile”, a declarat Bolea.

Potrivit ministrului, în cazul primei opțiuni, primăria va organiza licitația și va monitoriza implementarea proiectului. În cea de-a doua, Agenția de Dezvoltare Regională va organiza licitația, va desfășura procedura de achiziție și va urmări executarea lucrărilor.

„Ministerul Infrastructurii va organiza un comitet care va supraveghea modul de implementare într-un caz și în altul și va autoriza plățile”, a precizat oficialul.

Potrivit repartizării prezentate de Vladimir Bolea, fondurile vor ajunge în cele patru regiuni de dezvoltare, în funcție de numărul localităților amalgamate:

• ADR Nord – 268 de milioane de lei, 62 de clustere și 223 de primării;
• ADR Centru – 1,486 miliarde de lei, 60 de clustere și 208 primării;
• ADR Chișinău – 116 milioane de lei, 3 clustere și 10 primării;
• ADR Sud – 613 milioane de lei, 36 de clustere și 115 primării.

Ministrul a menționat că, în decembrie 2026, agențiile de dezvoltare regională vor organiza întâlniri cu primăriile pentru a stabili prioritățile și a analiza proiectele propuse.

„Începând cu 1 ianuarie 2027, primăriile vor începe să depună proiectele tot la Agenția de Dezvoltare Regională. Adică, la 1 ianuarie 2027 se începe analiza dosarelor la ADR-uri. Asta este o adresare către primari și primării. Primăriile vor avea timp suficient să-și pregătească împreună cu ADR-urile proiectele lor care urmează a fi implementate în localități”, a spus ministrul.

Vladimir Bolea a subliniat că resursele financiare vor fi destinate exclusiv investițiilor și nu vor putea fi folosite pentru achitarea datoriilor salariale sau a creditelor.

„Banii pot fi utilizați în exclusivitate pentru investiții, pentru construcții de grădinițe etc. Nu este permisă plata datoriilor salariale din acești bani, nu este permisă plata creditelor și multe alte tipuri de plăți în afara investițiilor. Deci, acești bani merg în totalitatea lor în programe investiționale care trebuie să schimbe viața oamenilor în bine”, a declarat ministrul.

 

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a susținut, pe 8 octombrie, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat propunerea noii hărți administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

Deputatul PSRM, Grigore Novac, a criticat dur reforma administrativ-teritorială propusă de autorități, menționând că, la moment, nu este clar cum aceasta va funcționa la modul practic. „Mare harbabură”, a spus parlamentarul.

Guvernul vrea să lichideze cele 32 de raioane, înlocuindu-le cu 3 regiuni mari. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, în cadrul conferinței la care a prezentat conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul II.

Potrivit prim-ministrului, măsura va permite statului să economisească mai mulți bani.

La 24 iulie, Congresul Autorităților Locale din Moldova a anunțat că susține poziția premierului Vasile Tofan privind lichidarea nivelului raional.

Totodată, Alexei Buzu a anunțat că 63% dintre primăriile din Republica Moldova au adoptat decizii finale privind amalgamarea, iar 254 de primării urmează să fie amalgamate normativ.

Pe 8 aprilie, Guvernul Republicii Moldova a publicat conceptul reformei administrației publice locale, care urmărește consolidarea primăriilor și reorganizarea raioanelor.

Potrivit președintei Maia Sandu, reforma este „una dintre cele mai complicate transformări din țara noastră.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzat guvernarea că reforma administrației publice locale ar fi „strict politică” și nu ar avea nicio legătură cu „bunăstarea cetățenilor sau cu eficiența financiară”.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.

Și Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanel”.

În context, PSRM a anunțat că în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale.

La 27 mai 2026, CALM a examinat proiectul de Hotărâre a Guvernului „Pentru modificarea Metodologiei de amalgamare a unităților administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023″ și a emis aviz negativ, invocând multiple devieri de la principiile constituționale și internaționale privind autonomia locală și buna guvernare.

La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu a declarat că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale.

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la anunțul șefei statului.

---