Cei trei cetățeni au primit pedepse de 25.000 și, respectiv, 37.500 lei pentru „corupere electorală”.

Aceștia au depus contestații în instanța de judecată, iar magistratul Ion Chirtoacă le-a dat dreptate.

„La caz se atestă încălcarea art. 7 CEDO, or, agentul constatator a aplicat norma contravențională cu efect retroactiv, or, i-a fost imputat că anume la data de 01.01.2024 a comis contravenția imputată, ignorând faptul că, norma respectivă a fost publicată în Monitorul Oficial abia la 15:08.2024”, explică judecătorul în una dintre hotărârile sale.

În luna mai, avocata Doina Ioana Straisteanu a făcut public cazul unui client al său, acuzat de „corupere electorală”, infracțiune pentru care, potrivit legii, se achită o amendă de 25.000 - 37.500 de lei. „M-am așteptat la seriozitate din partea autorităților. Cel puțin să văd un înscris, o probă care într-adevăr demonstrează că și-a vândut acest vot. Cu regret, nu am văzit nimic. Iar agentul constatator mi-a confirmat că așa-numitul document Excel l-a primit într-un cont de Telegram, de la o persoană necunoscută”, a spus apărătoarea, într-un mesaj video pe rețele.

După primele rezultate ale scrutinului din 20 octombrie 2024, președinta Maia Sandu, candidată la prezidențiale, a ieșit cu un mesaj scurt, în care a acuzat „grupări criminale de atac asupra țării, cu scopul de deturna procesele democratice”. „Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a declarat Maia Sandu atunci.

Puțin mai devreme, pe 7 octombrie 2024, Centrul Național Anticorupție a anunțat că peste 100 de moldoveni riscă amenzi de până la 37 500 de lei, fiind acuzați de coruperea electorală pasivă.

Înregistrări audio din ancheta privind noile metode de finanțare ilegală a unor partide politice și forme de corupere a alegătorilor, documentate de Poliție și Procuratura Anticorupție, au fost făcute publice, în cadrul unui briefing susținut de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și procurora-șefă de atunci a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

„Poliției îi sunt cunoscute acțiuni de corupere a 130 de mii de cetățeni, pe conturile cărora au fost realizate transferuri din Federația Rusă. Prin PSB Banc, acești bani ajung pe conturile persoanelor. Poliția a documentat evidența transferurilor doar pentru septembrie de peste 15 milioane de dolari către aceste persoane, care au diferite roluri, pornind de la liderii organizațiilor teritoriale, persoane responsabile de secții, activiștii și simpatizanții care sunt corupți. Mecanismele de ghidare se realizează prin boturile de Telegram, inclusiv de persoane din Federația Rusă”, a precizat Cernăuțeanu.

La rândul său, Veronica Dragalin a anunțat ce pedepse riscă cei care oferă, dar și cei care primesc bani, pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale.

În cadrul declarațiilor comune de presă alături de Marcel Ciolacu, Dorin Recean a declarat că persoanele implicate în schema de cumpărare a alegătorilor deja sunt amendate cu peste 35 de mii de lei.

La 22 octombrie, Poliția anunța că, în baza informațiilor din anchete, „peste 400 de persoane sunt documentate pentru primirea mijloacelor bănești în schimbul voturilor, riscând amenzi administrative de până la 37 500 de lei” și că „majoritatea celor vizați colaborează cu ancheta și oferă informații care pot servi drept probatoriu”.

Totodată, Centrul Național Anticorupție informa că a aplicat amenzi în valoare aproximativ 1 milion de lei, suma variind între 25 de mii de lei și 37 500 de lei per persoană, pentru corupere electorală.

Ulterior, Viorel Cernăuțeanu a făcut publice și noi înregistrări audio din convorbirile unor activiști care ar fi plătit alegători să voteze „NU” la referendum, dar și un anumit candidat la prezidențialele din 20 octombrie.

Potrivit șefului Poliției Naționale, la acel moment era „documentat transferul a 39 de milioane de dolari prin PSB Bank în Moldova, în scop de corupere a electoratului”.

La sfârșitul lunii octombrie, procurorul General, Ion Munteanu, a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă informații noi, în „contextul actual al fenomenului corupției electorale”. „Peste 28 de persoane au fost reținute, iar echivalentul în lei a peste 50 de milioane a fost ridicat în timpul celor peste 800 de percheziții”, a informat Munteanu.

La mijlocul lunii noiembrie, CNA anunța că a aplicat amenzi în valoare de peste 6 150 000 de lei pe marginea proceselor-verbale, recepționate de la Poliție, cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod Contravențional – „coruperea electorală pasivă”.

Amenzile au crescut „ca ciupercile după ploaie” și în perioada următoare. La începutul lunii decembrie, Centrul Național Anticorupție informea că a aplicat amenzi în valoare de aproximativ 9 000 000 de lei pe marginea proceselor-verbale, recepționate de la Poliție, cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art. 47/1 Cod Contravențional – „coruperea electorală pasivă”.

---