„Dacă noi credem că sistemul de corupere a început în septembrie, ne înșelăm amarnic, a început mult mai devreme. Doar sistemul PSB a început la sfârșitul primăverii. Mecanismul de instituire, instruire, pregătire, instalafre a acestor aplicații era realizat prin boturi de Telegram, unde accesul unor persoane terțe era limitat. Doar pe parcursul lunii octombrie, poliția a reușit să documenteze și să suspende activitatea a 97 de grupuri de telegram unde erau instruite persoanele și pregătite pentru a intra în posesia platformei PSB, ca să beneficieze de aceste transferuri.

Doar prin această platformă, s-a reușit, ca schimb de date, documentare, în urma măsurilor procesuale, documentarea a peste 1milion 400 de tranzacții de la PSB Bank, doar în sistemul operatorilor de telefonie și măsurilor speciale de investigații, numere unice care au intrat în contact cu PSB Bank din RM au fost 138.448 de utilizatori documentați până la ziua de ieri. Până în primăvară, sistemul bancar PSB în RM nu a fost activ deloc. Primele înregistrări sau conectări pe PSB au început în aprilie. Pentru septembrie era documentat transferul către aceste persoane a estimativ 15 milioane de dolari. la moment sunt documentate 39 de milioane de dolari, în scop de corupere a electoratului. În luna octombrie a fost cea mai mare ascensiune – peste 24 de milioane de dolari în scop de corupere a electoratului”, a declarat șeful Poliției Naționale.

„Sunt 130 de lideri teritoriali, care au un rol mai înalt, 1927 de sectoriști, peste 50 mii de activiști, care racolează alte persoane în acest cerc și peste 80 de mii de pers care au primit 800-1000 de lei pentru a face ceea ce li se spune în procesul electoral”, a mai adăugat Viorel Cernăuțeanu.

Inspectoratul General al Poliției anunță un briefing de presă, susținut de șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, în care vor fi comunicate:

- măsurile constatate în fază de urmărire penală cu referire la schema de finanțare, în contextul coruperii alegătorilor, pentru influențarea rezultatelor scrutinului electoral, atât pentru opțiunea “Nu” la referendum, cât și pentru alegerea președintelui Republicii Moldova. 

- deconspirarea și documentarea unor acțiuni de corupere în contextul aceluiași scrutin, fixate în seara zilei de 23 octombrie, într-un raion din nordul țării”, menționează Poliția. 

Urmăriți briefingul integral, pe UNIMEDIA:

La alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, Maia Sandu a acumulat 42,45% din sufragii, iar Alexandr Stoianoglo - 25,98% din voturi. Cei doi vor lupta pentru fotoliul de șef al statului în turul II al scrutinului, care urmează să se desfășoare pe 3 noiembrie.

Totodată, 50,46% din cetățenii Republicii Moldova au spus DA referendumului constituțional, potrivit rezultatelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Alți 49.54% au votat opțiunea NU. Diferența dintre DA și NU e sub jumătate de punct procentual, adică de 13 596 de voturi.

---