„Este vorba despre amenzi de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei, per caz, persoanele fiind sancționate pentru pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor.
În prezent, CNA continuă examinarea proceselor-verbale recepționate de la IGP, urmând să ia decizii pe marginea acestora. De notat că, persoana care a săvârşit fapta contravențională este liberată de răspundere contravenţională dacă s-a autodenunţat şi/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârşirii faptei de corupere electorală.
Articolul 47/1 a fost introdus prin Legea nr.230 din 31.07.2024 și a intrat în vigoare pe 15.08.2024, iar competența a fost atribuită Centrului Național Anticorupție”, menționează CNA.
La mijlocul lunii noiembrie, CNA anunța că a aplicat amenzi în valoare de peste 6 150 000 de lei pe marginea proceselor-verbale, recepționate de la Poliție, cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod Contravențional – „coruperea electorală pasivă”.
La sfârșitul lunii octombrie, procurorul General, Ion Munteanu, a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă informații noi, în „contextul actual al fenomenului corupției electorale”. „Peste 28 de persoane au fost reținute, iar echivalentul în lei a peste 50 de milioane a fost ridicat în timpul celor peste 800 de percheziții”, a informat Munteanu.
La 24 octombrie, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu a prezentat detalii noi din procesul de documentare a persoanelor în dosarul pe coruperea electoratului, la alegerile și referendumul constituțional din 20 octombrie. Potrivit lui Cernăuțeanu, „la moment este documentat transferul a 39 de milioane de dolari prin PSB Bank în Moldova, în scop de corupere a electoratului”.
Cernăuțeanu a făcut publice și noi înregistrări audio din convorbirile unor activiști care ar fi plătit alegători să voteze „NU” la referendum, dar și un anumit candidat la prezidențialele din 20 octombrie.
La 22 octombrie, Poliția anunța că, în baza informațiilor din anchete, continuă documentarea cazurilor de corupere a alegătorilor în campania electorală. „Peste 400 de persoane sunt documentate la moment pentru primirea mijloacelor bănești în schimbul voturilor, riscând amenzi administrative de până la 37 500 de lei. Majoritatea celor vizați colaborează cu ancheta și oferă informații care pot servi drept probatoriu”, informau oamenii legii.
La 23 octombrie, Centrul Național Anticorupție informa că a aplicat amenzi în valoare aproximativ 1 milion de lei, suma variind între 25 de mii de lei și 37 500 de lei per persoană, pentru corupere electorală. Totodată, peste 350 de procese-verbale de constatare a contravenției menționate sunt încă în examinare.
După primele rezultate ale scrutinului din 20 octombrie, președinta Maia Sandu, candidată la prezidențile, a ieșit cu un mesaj scurt, în care a acuzat „grupări criminale de atac asupra țării, cu scopul de deturna procesele democratice”. „Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a declarat Maia Sandu.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!