În prezent, au statut de țări candidate pentru aderarea la UE nouă state: Republica Moldova, Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Kosovo a aplicat, de asemenea, însă deocamdată nu i-a fost acordat oficial statutul de țară candidată.

Vorbind în cadrul evenimentului de marți, liderul sârb a spus că aderarea la UE rămâne cea mai bună opțiune pentru țările în cauză, dar că o extindere majoră a blocului comunitar nu este de așteptat prea curând.

„Nu ar trebui să ne așteptăm miracole sau la extinderi majore ale UE în următorii ani”, a declarat Aleksandar Vucic.

Reuters a scris că, dintre țările Balcanilor de Vest, doar Muntenegru speră să adere cel târziu în 2028, iar Albania și-a accelerat, de asemenea, procesul de aderare. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo au rămas în urmă.

Ucraina vrea „un val de extindere cât mai amplu”

Președintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, co-gazdă a evenimentului alături de omoloaga sa sârbă, Ana Brnabic, susține că UE ar trebui să accelereze aderarea pentru a preveni politicile agresive ale Rusiei.

„Noul val de extindere trebuie să fie cât mai amplu și cât mai puternic posibil, astfel încât procesul de creare a Europei să poată fi în sfârșit finalizat – o Europă care este unită și indivizibilă, o Europă care este puternică și invulnerabilă”, a spus el.

Luna trecută, Politico a scris că Executivul Uniunii Europene elaborează planuri pentru a acorda țărilor candidate la aderarea la UE beneficii economice înainte ca acestea să se alăture blocului.

La 19 iunie, după reuniunea Consiliului European, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că, Republica Moldova și Ucraina nu vor beneficia de o „integrare accelerată” în Uniunea Europeană, după ce Ungaria și alte state europene au respins inițiativa. Ambele țări rămân la pachet și cu o abordare egală, a precizat liderul de la București.

Anterior, Marta Kos, comisara pentru extindere, a declarat că noile state membre ale Uniunii Europene își vor pierde dreptul de veto național pentru o perioadă de peste 15 ani, în conformitate cu noile clauze de „salvgardare” prevăzute în tratatele de aderare. Declarațiile au venit în contextul în care Ucraina și R. Moldova au dat start oficial negocierilor de aderare.

Republica Moldova a deschis negocierile pe primul cluster de aderare la Uniunea Europeană pe 15 iunie. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu.

Președinta a precizat că „aceste capitole ale legislației europene sunt despre lucrurile care contează cel mai mult pentru oameni: o justiție corectă, instituții care lucrează în interesul cetățenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți”.

Pe 12 iunie, cele 27 de state membre ale UE au aprobat unanim deschiderea oficială a primului grup de capitole de negociere

Ex-președintele Igor Dodon susține că Republicii Moldova i s-ar putea propune o aderare la Uniunea Europeană fără drepturi depline de vot și participare la decizie, calificând acest scenariu drept inacceptabil. „Aceasta este o atitudine față de servitori. Nu este un parteneriat”, a declarat liderul PSRM.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

---