Informațiile au fost publicate de POLITICO, care citează doi înalți oficiali ai Comisiei Europene implicați în elaborarea propunerilor. Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat că noile foi de parcurs ar urma să ofere „o cale către încheierea negocierilor de aderare”, prin stabilirea unor priorități, termene și obiective concrete.

Pentru Republica Moldova, momentul este cu atât mai important cu cât negocierile de aderare au intrat în acest an într-o etapă efectivă. În iunie 2026, UE a deschis primul cluster de negocieri, „Fundamentele”, care cuprinde domenii precum justiția, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, administrația publică și criteriile economice.

Moldova a deschis deja primele capitole de negociere

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, iar Consiliul European a decis în decembrie 2023 deschiderea negocierilor de aderare. Conferința interguvernamentală care a lansat oficial negocierile a avut loc în iunie 2024. În septembrie 2025, Chișinăul a finalizat procesul de screening, prin care Comisia evaluează nivelul de aliniere la legislația europeană.

În iunie 2026, Moldova a trecut pragul primei etape majore de negociere. Clusterul „Fundamente” este primul deschis și ultimul care trebuie închis, iar ritmul reformelor din această zonă influențează întregul calendar al aderării.

O lună mai târziu, în iulie, Uniunea Europeană și Republica Moldova au deschis și negocierile pentru clusterul privind relațiile externe. Acesta include politica comercială, cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar, dar și politica externă, de securitate și apărare.

Cu alte cuvinte, Moldova nu mai este doar în etapa pregătirii pentru negocieri. Procesul de aderare este deja în desfășurare.

Bruxelles-ul vrea să lege reformele de un calendar

Potrivit propunerilor aflate în pregătire, foile de parcurs ar trebui să arate mai precis ce trebuie să facă fiecare țară candidată și în ce interval de timp.

Documentele ar urma să stabilească și obligații pentru statele membre, întrucât avansarea negocierilor și închiderea capitolelor presupun acordul celor 27 de țări UE. Termenele vor fi orientative, nu o garanție automată a aderării.

Principiul de bază rămâne însă cel al meritelor. Comisia Europeană precizează explicit că progresul către aderare depinde de implementarea reformelor și de alinierea legislației și instituțiilor la standardele europene.

Pentru Chișinău, o asemenea foaie de parcurs ar putea însemna ceva ce a lipsit până acum din procesul de aderare: o legătură mai vizibilă între reformele îndeplinite și următoarele etape ale negocierilor.

Moldova, tot mai aproape de piața europeană

Integrarea Moldovei în structurile europene a avansat și în afara negocierilor propriu-zise. Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, este destinat finanțării reformelor, investițiilor și apropierii economiei moldovenești de piața unică. Comisia Europeană arată că aproximativ 504 milioane de euro au fost deja deblocate în cadrul mecanismului.

Moldova este deja integrată în SEPA, ceea ce permite transferuri în euro mai rapide și mai ieftine, iar din ianuarie 2026 beneficiază de regimul „Roam Like at Home” în relația cu statele UE.

La summitul UE–Moldova din iunie, Ursula von der Leyen a subliniat că integrarea treptată în piața unică este deja în desfășurare și că reformele implementate de Chișinău contribuie la apropierea de Uniune.

De ce Moldova este în primul grup

Alături de Moldova, foile de parcurs pregătite de Bruxelles ar urma să fie destinate Muntenegrului, Ucrainei și Albaniei. În schimb, Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina nu vor beneficia deocamdată de același mecanism.

Nici Serbia, Georgia și Turcia nu sunt incluse în această etapă, pe fondul problemelor care au încetinit sau blocat procesul lor de aderare.

Mesajul politic al Bruxelles-ului este astfel unul de diferențiere: țările care avansează mai repede în reforme ar urma să primească o perspectivă mai concretă asupra următoarelor etape, în timp ce statele cu progrese mai lente rămân în urmă.

Extinderea UE devine și o problemă geopolitică

Comisia Europeană încearcă în același timp să regândească perioada de „pre-aderare”. Ideea este ca statele candidate să poată beneficia mai devreme de anumite avantaje ale integrării, inclusiv prin acces mai mare la proiecte și instrumente europene, pe măsură ce îndeplinesc reformele.

Pentru Republica Moldova, această abordare este relevantă deoarece apropierea de UE se produce deja simultan pe mai multe fronturi: negocieri de aderare, acces la piața unică, finanțare europeană, energie, securitate și combaterea interferențelor externe. Comisia Europeană menționează explicit sprijinul acordat Moldovei pentru consolidarea securității, combaterea manipulării informaționale și dezvoltarea cooperării cu agențiile europene.

În proiectul de reformare a politicii de pre-extindere, oficialii europeni pornesc de la ideea că aderarea rămâne un proces riguros și de durată, dar că timpul până la integrarea deplină poate fi folosit pentru apropierea treptată a țărilor candidate de Uniune.

Pentru Moldova, miza este importantă: Bruxelles-ul nu promite o dată fixă a aderării, dar pregătește un mecanism prin care drumul până acolo să fie mai previzibil.

Dacă propunerile vor primi sprijinul statelor membre, Chișinăul ar putea avea pentru prima dată un calendar orientativ mult mai clar al etapelor care îl despart de statutul de membru al Uniunii Europene.

Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat pe 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare.

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova. 

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

Comisia Europeană a propus o serie de reforme pentru extinderea UE, incluzând integrarea treptată și reguli mai stricte pentru candidați. Marta Kos a descris inițiativa ca un nou „moment Helsinki” și a cerut Uniunii Europene să se pregătească pentru o formulă care să funcționeze cu peste 30 de membri.

---