„Matematica Vettingului: Cum 235.000 lei te fac „corupt” în prima instanță, dar perfect integru pentru CSJ.

Săptămâna trecută am asistat cu toții la o revoltă generală privind modificarea intempestivă a legii în Parlament – reducerea pragului de la 61 la 51 de voturi pentru numirea în comisia de vetting a lui Herman von Hebel (sau „Hebel hu...”, vorba clasicului).

Sincer, nu înțeleg de ce abia acum s-a stârnit o asemenea zarvă. Să ne amintim că actuala guvernare a modificat legislația în lung și în lat, de multe ori cu efecte mult mai grave: au creat portițe pentru eliberarea din detenție a unor criminali condamnați pe viață sau au grațiat și amnistiat narcotraficanți, în detrimentul mamelor cu mulți copii. Atunci nu a fost un asemenea ecou. Să fie oare acest vot ultima picătură? Puțin probabil...

Ceea ce a demonstrat votul de vinerea trecută este că masca a căzut. Ne-am convins, încă o dată, că așa-zisa „reformă a justiției” nu este un efort consolidat al întregii societăți (cum s-a dorit a fi camuflat inițial prin cerința votului calificat), ci o agendă partinică asumată brutal. Mesajul lor este clar: „Ne este indiferent ce ziceți voi, noi facem ce trebuie și pentru cine trebuie”.

Nu este vorba doar despre acest Herman von Hebel. Problema fundamentală este capturarea sistemului de justiție și instalarea unor judecători docili în funcții-cheie pentru a asigura o „guvernare confortabilă”.

Să lăsăm emoțiile și să ne uităm strict la cifre, pentru că matematica legislativă nu minte. Veți înțelege că totul este sub control și că de „vetting” trec doar cei care sunt în grații. Fiți atenți la o anomalie juridică flagrantă:

Legea nr. 65/2023 (evaluarea externă a candidaților pentru Curtea Supremă de Justiție). La art. 11 alin. (3) lit. a), se stipulează că un judecător nu trece testul integrității financiare dacă diferența dintre avere, cheltuieli și venituri (pentru ultimii 12 ani) depășește 20 de salarii medii pe economie stabilite pentru anul în care a început evaluarea. Pentru 2025, salariul mediu prognozat este de 16.100 lei. Calculăm: 16.100 x 20 = 322.000 lei.

Legea nr. 252/2023 (evaluarea judecătorilor din primele instanțe și procurorilor). Același art. 11 alin. (3) lit. a) aplică același criteriu de 20 de salarii medii. Doar că evaluările au început în 2023, când salariul mediu era de 11.700 lei. Calculăm: 11.700 x 20 = 234.000 lei.

Observați diferența absurdă? Pentru a ajunge judecător la instanța supremă (CSJ), ai voie să ai o diferență nejustificată de până la 322.000 lei. În schimb, un judecător de primă instanță este penalizat și pică evaluarea dacă diferența depășește 234.000 lei! Cu alte cuvinte, cu o diferență nejustificată de 235.000 lei, un judecător este dat afară din sistem la nivelul primei instanțe, dar ar fi considerat perfect „integru” și ar promova dacă ar candida direct la CSJ.

Credeți că această discrepanță este o simplă întâmplare sau o eroare de tehnică legislativă? Analizând minuțios practica instanțelor și modul de elaborare a actelor normative, refuz să cred în coincidențe. Modificările sunt cusute cu ață albă, croite special pentru anumite persoane concrete.

Dacă analizăm hotărârile comisiilor de evaluare, constatăm duble standarde revoltătoare. Celor care „trebuie” să treacă li se iartă totul: depășiri de praguri și împrumuturi dubioase de zeci de mii de euro de la rude, socri sau chiar de la persoane neidentificate. În schimb, altor candidați nu li se acceptă nici măcar împrumuturile transparente primite de la propriii părinți.

Iar partenerii noștri de „nedezvoltare” închid ochii, permițându-le să captureze una dintre cele mai importante ramuri ale puterii în stat, cu care vor putea manipula hotărâri judecătorești după bunul plac.

Dacă acestea sunt standardele europene de democrație... trageți voi concluziile”, scrie juristul Iurie Mărgineanu.

Herman von Hebel a fost numit membru al Comisiei Vetting cu votul a 53 de deputați PAS, după ce schimbarea recentă a legii i-a facilitat numirea. Decizia a stârnit controverse în Parlament și în spațiul public.

Opoziția din Parlament a blocat tribuna și a scandat „Rușine!”, în timp ce deputații PAS votau numirea lui Herman von Hebel ca membru al Comisiei Vetting.

Deputatul PSRM, Grigorii Novac, a criticat legea adoptată de PAS ca să-l poată vota pe Herman von Hebel în Comisia Vetting, precizând că deși aceasta va fi contestată la Curtea Constituțională nu are așteptări. „Acolo este un Sergiu Litvinenco dejurnâi, care o să facă exact așa cum trebuie”, a spus parlamentarul.

De cealaltă parte, deputatul PAS, Radu Marian, a respins criticile opoziției la adresa lui Herman von Hebel și a declarat că toate atacurile vin de la „cei care nu au trecut vetting-ul și sunt supărați”. „Mergem înainte, curățarea sistemului va continua”, a scris Radu Marian.

Președinta Maia Sandu justifică modificarea Legii de către majoritatea parlamentară PAS, pentru ca să-l poată vota pe Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. „În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Ce facem? Ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu. Același mecanism e și la numirea membrilor CSM și a fost coordonat cu Comisia de la Veneția. Mergi la o majoritate simplă, care, totuși, e o majoritate, nu vorbim despre schimbarea Constituței, doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting”, a declarat șefa statului.

Deputații PAS din Comisia juridică a Parlamentului au votat pentru desemnarea repetată a lui Herman Von Hebel în cadrul Comisiei de Vetting al procurorilor. Asta după ce ieri, aleșii din majoritatea parlamentară au aprobat modificări la lege, astfel încât să-l poată vota pe olandez în comisia de evaluare externă. Anunțul a fost făcut de Alexandru Berlinschii din fracțiunea Partidului Nostru.

La 5 martie, 55 de deputați PAS, inclusiv Dinu Plîngău, au votat pentru modificarea voturilor necesare de a numi candidați în comisia de Vetting. Amendamentul a apărut peste noapte la un pachet de legi deja votat în prima lectură și a venit după eșecul PAS de a-l numi pe olandezul Herman von Hebel la comisia de evaluare. Opoziția a criticat dur decizia PAS și a acuzat majoritatea că încalcă normele legale, dar și recomandările Comisiei de la Veneția.

La doar câteva ore după, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat legea adoptată cu scandal de majoritatea PAS.Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a calificat drept regretabilă și nejustificată modificarea legislației care permite desemnarea membrilor internaționali în Comisia de evaluare a procurorilor prin votul majorității simple de 51 de deputați. Potrivit organizației, îngrijorătoare este mai ales modalitatea și viteza cu care amendamentul a fost introdus și adoptat. CRJM susține că în acest proces au fost încălcate principiile de transparență și de consens politic, recomandate de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene.

Iar Ion Chicu, unul dintre liderii Blocului Alternativa, a anunțat că fracțiunile din opoziția parlamentară vor contesta la Curtea Constituțională legea adoptată cu scandal de PAS ca să-l poată vota pe Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.

Deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că nu a văzut obiecții serioase la candidatura lui von Hebel, poate decât „că bea ceai cu înghițituri mari”.Deputatul Vasile Tarlev l-a criticat pe Herman von Hebel în cadrul ședinței Parlamentului, menționând că l-a întrebat direct dacă acesta regretă deciziile și atitudinea manifestată în perioada în care a fost membru al Comisiei Pre-Vetting, iar Hebel a spus că nu.În ședința precedentă a Parlamentului, discuții aprinse au avut loc în timpul dezbaterilor privind numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor.

Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc a criticat dur candidatura, susținând că jurnaliștii au scris că Von Hebel ar fi prejudiciat în reforma anterioară aproximativ 760 mii de euro. „Cum poate un om cu astfel de probleme de integritate să-i evalueze în continuare pe cei pe care noi vrem să-i trecem prin Vetting și de unde atâta dragoste pentru el, sau a intrat în scheme și deja e omul vostru?!”, a declarat Costiuc.

Numirea lui Herman von Hebel în funcția de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor a eșuat, după ce proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi în Parlament. Doar deputați PAS au susținut inițiativa.

Deputatul PAS, Dinu Plîngău s-a abținut de la votul privind desemnarea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, după ce a criticat în Plen modul în care a fost organizată procedura și lipsa unor explicații publice suplimentare din partea candidatului. „Suntem astăzi puși într-o situație chiar incomodă”, a precizat Plîngău.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a exprimat susținerea pentru juristul olandez, Herman von Hebel, propus ca membru al Comisiei de evaluare a procurorilor, în pofida criticilor dure venite din partea opoziției, care contestă numirea sa. „Fiind sub un val de atacuri de concertate, a rezistat și a trecut peste toate intimidările”, a spus speakerul.

Și Blocul „Alternativa” a dat de înțeles că nu va vota inițiativa partidului de guvernământ. „Herman vam!”, a scris deputatul Ion Chicu.

Potrivit unei investigații, Herman von Hebel, fostul președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat, în perioada 2013 - 2018, ca grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde ar fi admis mai multe ilegalități și ar fi cauzat prejudicii în valoare de cel puțin 760.000 euro.

În context, fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care se afla în Albania în acele zile, a întrebat reprezentanți din domeniul Justiției de acolo ce cunosc despre Herman von Hebel.

„Nu au fost informații care să indice anumite probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”, a comentat Olesea Stamate, ex-președinta Comisiei juridice numiri și imunități.

La 29 martie 2024, Herman von Hebel a menționat că dacă lucrurile scrise în investigație ar fi fost adevărate, el nu s-ar afla în funcția pe care o deține.

Totodată, întrebat dacă va demisiona, Herman von Hebel a râs în hohote și a declarat că „nu vede niciun motiv pentru acest lucru”.

Un alt scandal cu implicarea lui Herman von Hebel s-a iscat după ce părinții judecătorului Ion Chirtoacă, aflați de mai mulți ani la muncă peste hotare, au fost intervievați online de către comisia Pre-Vetting.

Modul în care a derulat procedura și comportamentul președintelui comisiei Pre-Vetting, care punea întrebări mamei magistratului sorbind ceai dintr-o cănuță, a stârnit un val de indignare în societate.„Este o bătaie de joc față de o femeie care a lucrat la negru ca să asigure studiile copilului.

Maia Sandu, dar tu ai mamă?”, a reacționat Igor Dodon, liderul PSRM.Fostul premier, Ion Chicu, a venit cu o reacție, după ce părinții lui Ion Chirtoacă au fost audiați online: „Suntem popor blestemat să ne batjocorească străinii. Și ne-o facem cu mâna noastră”.

În septembrie 2022, presa din România scria că, integritatea celor mai importanți magistrați din Moldova i-a fost încredințată lui Herman von Hebel, un jurist olandez cu un CV dubios.

---