Potrivit acesteia, demisiile au fost depuse în momentul notificării individuale a procurorilor, conform listelor transmise de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), în cadrul procedurii oficiale de evaluare externă.
„Persoanele care au demisionat, vorbim în speță și de Procuratura Anticorupție, și de PCCOCS, și de Procuratura Generală, sunt cele care au demisionat la momentul notificării, când au fost notificați individual, fiecare procuror în parte, conform listelor transmise de către CSP, deoarece aceasta este procedura, având obligația ca, în termen de 20 de zile, să ne transmită câteva acte completate.
În acel termen de 20 de zile, de la Procuratura Anticorupție au demisionat 11 procurori; ulterior, un procuror a revenit, adică și-a retras cererea de demisie. Din cadrul PCCOCS au demisionat 15, iar din cadrul Procuraturii Generale au demisionat doi.
Unicul caz de demisie după ce a fost inițiat procesul, acesta fiind în desfășurare, a fost doar doamna Dragalin.
Procesul trenează, cum am menționat, din circumstanțe independente de voința Comisiei. Un motiv a fost insuficiența, care, din păcate, persistă și până în prezent, a personalului din cadrul secretariatului, vorbesc în speță de analiști. În al doilea rând, a existat un moment neplăcut în activitatea noastră, atunci când a fost suspendată finanțarea din partea statului american”, a explicat vicepreședinta.
Membrii Vetting au salarii mai mari decât ridică judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ). Astfel, indemnizația lunară a unui membru național în procesul de evaluare externă a crescut de la 73.740 lei la 110.610 lei, conform modificărilor aprobate de deputații PAS, la sfârșitul lunii mai 2025.
Anterior, deputatul PAS Radu Marian a refuzat să comenteze această decizie luată de Guvern, prin care salariile membrilor naționali ai comisiilor de Vetting care îi evaluează pe judecători și procurori urmau să fie majorate până la circa 110 mii lei, în contextul în care o pensie medie e de circa 3300 lei. „Mi se pare populist să faci asemenea comparație”, a spus Radu Marian.
Proiectul de lege „pre-vetting” a fost adoptat la data de 10 februarie 2022, de către majoritatea PAS. Comisia de evaluare a fost constituită din șase membri, trei dintre care - desemnați de partenerii de dezvoltare, iar ceilalți - de către Parlament.
Deputații BCS au părăsit atunci sala Parlamentului în semn de protest. Aceștia erau nemulțumiți de includerea în ordinea de zi a proiectului respectiv. „Conține mai multe formulări neclare, lipsite de mecanisme de reglementare și mai trebuie discutat. In situația când insistați în ciuda avizului de la Veneția, noi părăsim sala”, a spus Vlad Batrîncea. Ulterior în discuție a intervenit Olesea Stamate, cu precizări.
„Cel mai probabil, eforturile de a-i determina să facă tot ce este posibil pentru a ajunge la un consens a eșuat, iar asta înseamnă că încercarea de a schimba lucrurile în justiție la fel va eșua”, a comentat, în context, juristul Nicolae Eșanu, proiectul prin care s-a dat undă verde evaluării integrității candidaților la funcția de membru al CSM și CSP, doar cu votul PAS, după ce BCS a părăsit sala în semn de protest, iar Partidul Șor, repetat a boicotat ședința.
În iulie 2022, Comisia „pre-vetting” a anunțat că începe procesul de evaluare a circa o sută de candidați pentru funcții cheie în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova: Consiliul Superior al Magistraturii (CSP) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).
Procesul de pre-vetting în Republica Moldova a decurs destul de anevoios și a fost marcat de mai multe scandaluri legate de integritatea unor membri ai comisiei speciale, secretomania privind membrii secretariatului și cum unii candidați cu dosare penale au trecut cu brio de evaluare, în timp ce alții, care nu au fost vizați în cauze penale, au picat și la examinarea repetate.
Vetting-ul se efectuează în baza legilor pe care Parlamentul le-a adoptat în martie și august anul 2023. Comisia nr. 2 a început lucrările pe 27 iulie 2023. Ea trebuie să verifice cinci judecători actuali ai Curții Supreme de Justiție și alți 24 de candidați pentru această instanță. Etapa interviului a început pe 27 noiembrie anul trecut, iar o lună mai târziu, comisia a transmis CSM rapoarte în privința unui judecător și a doi candidați, care au promovat cu succes proba.
În noiembrie 2024 -a dat star Vettingului la Curțile de Apel Bălți, Cahul și Comrat: La acea etapă, 8 din 23 de judecători au transmis formularul Declarației pentru 5 ani și Chestionarul de etică, completate.
În februarie 2025, Maia Sandu declara că procesul de vetting va lua o pauză din lipsă de bani. „Evaluarea procurorilor a fost susținută din resursele USAID, iar acum această finanțare a fost stopată. Nu știm dacă se va reveni sau nu, dar între timp încercăm să compensăm cu banii UE”, a precizat președinta.
De cealaltă parte, responsabilii din cadrul comisiei Vetting pentru judecători au declarat că aceasta nu este afectată de sistarea unor finanțări externe.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!