„Au fost identificate riscuri”. PG critică proiectul de lege privind crearea PACCO: Reorganizarea va influența termenii de urmărire penală și procedurile în desfășurare

Procuratura Generală critică proiectul de lege elaborat de PAS, care prevede lichidarea procuraturilor specializate și crearea unei singuri instituții, Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). „În urma unei analize preliminare, au fost identificate riscuri pe termen scurt, mediu și lung, care necesită o abordare și gestionare corespunzătoare”, spun responsabilii.

Foto: UNIMEDIA

Procuratura Generală a luat act de proiectul de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

În prefață accentuăm că în conformitate cu principiile activității de legiferare este important de respectat toate etapele acestui proces. În mod deosebit, considerăm esențială realizarea unor consultări publice ample, avizarea și expertizarea juridică și anticorupție a proiectului.

Menționăm că, în urma unei analize preliminare a proiectului, au fost identificate riscuri pe termen scurt, mediu și lung, care necesită o abordare și gestionare corespunzătoare.

În context, remarcăm că reorganizarea sistemului Procuraturii în formula propusă va avea un impact semnificativ asupra termenilor de urmărire penală și procedurilor în desfășurare.

Mai mult, este dificil de anticipat termenii de funcționalitate a instituției, care se propune a fi creată, ceea ce va genera intermitențe asupra activității Procuraturii.

Totodată, proiectul actului nu conține precizie referitor la interacțiunea instituției propuse pentru constituire cu organele de urmărire penală competente pe întreg teritoriul țării.

De asemenea, subliniem că proiectul de Lege va pune în dificultate implementarea efectivă a noii structuri a Procuraturii, aprobată prin ordinul nr.12/3 din 24.01.2025, care vizează Procuratura Generală, procuraturile teritoriale și Procuratura Anticorupție.

Consecvent, ținând cont de necesitatea respectării standardelor europene a sistemului Procuraturii și având în vedere angajamentul ferm al țării noastre față de integrarea europeană, considerăm esențială pentru proiectul menționat opinia instituțiilor europene competente, precum Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, alături de alți actori relevanți în elaborarea proiectelor de legi.

Procuratura Generală se va implica plenar în procesul inițiat de forul legislativ, inclusiv prin prezentarea expertizei instituționale, pentru a garanta respectarea independenței sistemului Procuraturii corespunzător prevederilor Constituționale și asigurarea eficienței activității instituției în contracararea infracționalității la nivel național și regional”, comunică PG.

Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) vor fi lichidate, iar în locul acestora va fi creată Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO).

Pe data de 12 februarie, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat înregistrarea proiectului de lege de creare a unei instituții care va comasa PA și PCCOCS.

În 2024, președinta Maia Sandu a solicitat schimbări la Procuratura Anticorupție, afirmând că activitatea instituției a arătat un eșec total.

Și deputata PAS, Olesea Stamate, spunea că așteptările proporțional de mari față de Procuratura Anticorupție și Veronica Dragalin sunt justificate. „Este mult de lucru. Eu cred că toată atenția a acestei instituții ar trebui să fie direcționata anume acolo. Parlamentul i-a oferit tot suportul, s-au lărgit competențele”, a declarat deputata.

Prin urmare, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a declarat că domeniile anticorupție și crimă organizată urmează să fie consolidate, iar în acest sens Ministerul Justiției vine cu două soluții - fuzionarea Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS sau transferarea anumitor dosare complexe de corupție politică și crimă organizată în gestiunea unei secții specializate din cadrul Procuraturii Generale.

„Nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări”, a declarat PA pentru UNIMEDIA, comentând subiectul.

Șefa Procuraturii Anticorupție nu demisionează. „Nu am fost invitată la audieri la Parlament și nu cunosc care sunt scopurile acestor modificări. Eu sunt aici în această funcție pe care o am pentru un mandat de 5 ani și o să continui să lucrez în fiecare zi în interesul cetățenilor”, a declarat Dragalin.

Ultima a mai accentuat că de mai multe luni îi „este clar mesajul politicului”. „Ei consideră că eu nu ar trebui să fiu în acestă funcție. Îmi e clar din comentariile publice făcute de conducătorii țării noastre, inclusiv doamna președintă, domnul prim-ministru și domnul președinte al Parlamentului”, a precizat Dragalin..

În context, fostul șef al procuraturii municipiului Chișinău, Ivan Diacov, întreabă guvernarea PAS - Maia Sandu „cum pot fuziona Procuratura Anticorupție, creată la solicitarea administrației SUA și pe banii acestora, menită să lupte cu actele de corupție cu PCCOCS, creată la indicația și sub controlul personal al lui Vladimir Plahotniuc, menită să controleze și să dirijeze fluxurile de contrabandă și economia tenebră”.

La rândul său, juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, afirmă că „decizia de comasare a celor două procuraturi pare să aibă mai puțin de-a face cu lupta împotriva corupției și criminalității organizate”. Potrivit acestuia, motivul de fapt, ar fi „eliminarea șefului Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”.

De cealaltă parte, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, dezminte zvonurile că propunerea ministerului pe care îl conduce pe fuzionarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS ar fi „o mutare politică îndreptată împotriva Veronicăi Dragalin”.

Pe 26 ianuarie, liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, declara că „Maia Sandu a câștigat bătălia cu Veronica Dragalin, iar gurile rele spun că mâine șefa PA va demisiona”. A doua zi, însă, Dragalin nu și-a anunțat demisia.

Procuratura Anticorupție a anunțat, la începutul anului 2025, că în anul precedent a crescut numărul de sentințe privind încetarea investigațiilor pe motivul expirării termenului de prescripție. Această situație este cauzată în proporție substanțială de modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, în vigoare din septembrie 2024, ce „au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și respectiv au redus termenul de prescripție”, a precizat PA.

Informațiile au provocat un adevărat scandal, iar Ministerul Justiției s-a văzut nevoit să iasă cu explicații, în timp ce unii deputați PAS au acuzat, voalat, PA de „promovarea informațiilor false.


Pub