„În anii 2000–2003, mulți avocați din Republica Moldova trăiau sub un sentiment permanent de presiune: ori de câte ori țara primea observații sau comunicări serioase din partea instanțelor și organismelor internaționale — în special în materie de tortură și tratamente inumane sau degradante — existau cazuri în care avocații au fost amenințați cu dosare penale. Această dinamică a generat teamă: apărarea drepturilor omului „în fața lumii” putea deveni, practic, motiv pentru represalii interne. Această realitate a fost adesea contracarată, pe atunci, de Uniunea Avocaților, care încerca să ofere o barieră de protecție și solidaritate profesională.

Schimbările politice ulterioare nu au rezolvat complet problema presiunilor: avocați care au luptat împotriva corupției sau au contestat abuzuri au rămas ținta unui discurs ostil și a unor proceduri care le punea în pericol independența profesională. Presiunile veneau atât din partea unor instituții ale statului, cât și din partea unor “colegi” — iar pentru accesul la justiție și funcționarea corectă a statului de drept, trebuie să ne fie clar că soluțiile nu pot fi represive.

Astăzi vedem un context nou: procese de rezonanță, reforme și proceduri de evaluare (așa-numitul „vetting”) care urmăresc integritatea sistemului judiciar. Orice mecanism de verificare trebuie însă să respecte dreptul la a profesa liber, normele internaționale și principiile statului de drept: procedurile trebuie să fie legale, transparente, proporționale și necesare într-o societate democratică; nu pot fi folosite ca instrumente de intimidare sau ca mijloace de a elimina apărători incomozi. Convențiile și recomandările internaționale subliniază protecția avocaților împotriva intimidării și a repercusiunilor pentru activitatea lor profesională.

Mai mult: rolurile organelor implicate în procese penale și civile sunt distincte și complementare. Procurorul are obligația de a aduce probe care să demonstreze vinovăția dincolo de orice dubiu rezonabil; judecătorul are datoria de a evalua probele în conformitate cu legea, de a asigura ordinea și de a preveni abuzurile sau amânările care duc la prescrierea faptelor. Dacă cineva susține că „avocații trebuie eliminați” sau că „vettingul” poate înlocui garanțiile procesuale, trebuie întrebat: ce se întâmplă cu dreptul la apărare, cu standardele procesului echitabil și cu obligațiile internaționale la care statul a aderat? Aceste întrebări nu sunt retorice — ele definesc dacă reformele sunt reale sau doar retorică.

Dacă autoritățile doresc verificarea veniturilor și integrității profesionale, există deja instituții publice și proceduri legale pentru astfel de verificări. Orice ingerință în activitatea avocatului trebuie să respecte cadrul legal, să fie motivată, proporțională și supusă controlului juridic. Libertatea profesiei, independența avocatului și garanțiile procesuale sunt piloni ai statului de drept pe care nu îi putem deroga în numele unor măsuri politice. 

În concluzie, este de notat că: reforma justiției este esențială — dar reforma nu înseamnă eliminarea apărătorilor incomozi sau folosirea mecanismelor disciplinare sau administrative pentru a intimida. Avocații, ca profesioniști care apără libertăți fundamentale, trebuie protejați de atacuri, amenințări și represalii, nu sancționați pentru faptul că își exercită rolul constituțional. Orice mecanism de control trebuie construit în conformitate cu legea, cu tratatele internaționale și cu principiile statului de drept”, a explicat Violeta Gașițoi, pentru UNIMEDIA.

Președinta Maia Sandu a declarat, în octombrie 2025, că avocații ar trebui supuși vettingului. „Să-și demonstreze sursa veniturilor. Unii apărători au participat la multe abuzuri”, și-a explicat ea declarația, afirmând că pe apărători îi așteaptă o reformă amplă.

„Consider că această inițiativă este nejustificată, contrară principiilor statului de drept și periculoasă pentru independența profesiei, pentru drepturile clienților și pentru parcursul european al țării”, a declarat avocatul Marin Jalbă.

„Orice formă de control extern — fie că poartă denumirea de vetting, evaluare sau verificare de integritate — trebuie să fie justificată strict juridic și democratic. Aplicarea unui astfel de mecanism profesiei de avocat ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean. Principiile ONU privind rolul avocaților (Havana, 1990) stabilesc clar că avocații trebuie să-și exercite profesia „liberi de orice presiune, restricție sau ingerință din partea autorităților publice””, a comentat avocatul Ion Cojocari.

„Vettingul tuturor! Cu excepția membrilor PAS şi a oamenilor din fruntea lor, bineînțeles. Ei s-au pogorât din ceruri să ne curețe de spurcăciuni”, a reacționat fosta magistrată Victoria Sanduța, după declarația șefei statului.

Și fostul șef de stat, Igor Dodon, a criticat dur intenția exprimată de președinta Maia Sandu privind extinderea procesului de vetting și asupra avocaților. Potrivit liderului socialiștilor, o astfel de inițiativă este aberantă, din punct de vedere a statului de drept.

PAS a avut o tentativă, în vara lui 2025, de a „reforma avocatura” și a modificat legea, astfel încât Ministerul Justiției urma să poată desemna câte trei reprezentanți ai societății civile în comisia de licențiere a avocaților și cea pentru etică și disciplină. Ambele comisii vor fi compuse din 11 membri, dintre care opt vor fi avocați.

O altă modificare le interzicea avocaților să ocupe funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru două mandate consecutive. Ei vor trebui să respecte o pauză de 3 ani pentru a putea candida din nou.

Modificările au provocat un scandal monstru în breaslă și în societate.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a anunțat o grevă generală de zece zile, din data de 15 iulie 2025, pentru a protesta împotriva modificărilor adoptate recent de Parlament la Legea cu privire la avocatură. Președintele Uniunii, Dorin Popescu, susține că amendamentele au fost votate fără consultarea avocaților și fără respectarea procedurilor legale. „Modul clandestin în care a fot aprobat și votat amendamentul încalcă grav principiile transparenței procesului decizional”, a menționat Popescu.

Eduard Digore, cunoscut ca avocatul președintei Maia Sandu, a declarat public că nu va participa la greva generală de 10 zile, anunțată de Uniunea Avocaților din Moldova (UAM) începând cu 15 iulie 2025. Acesta consideră că profesia trebuie să fie un partener activ în reforma justiției, nu un obstacol, și critică modul în care a fost luată decizia de suspendare a activității în masă. „O scurtă analiză a activității Dvs. din ultimul an, corelată cu poziția exprimată în această postare, sugerează un conflict de interese, dar sunt sigură că vă descurcați și fără observația mea în analiza motivelor care stau de fapt în spatele acestei poziții exprimate public”, a scris magistrata Marina Rusu.

După ce modificările la Legea avocaturii au fost adoptate de Parlament, Ministerul Justiției anunță că a inițiat un dialog cu reprezentanții avocaturii și alte autorități, pe fundalul nemulțumirilor exprimate față de amendamentele recente.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, critică modului în care Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. Potrivit Ombudsmanului, procesul legislativ a fost derulat într-un ritm accelerat și fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților din Republica Moldova – principala parte interesată.

Uniunea Națională a Barourilor din România sa arătat profund îngrijorată după ce Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. „Este de neînțeles cum un stat aflat în plin parcurs de aderare la Uniunea Europeană poate adopta asemenea modificări cu impact sistemic asupra profesiei de avocat, fără o corelare cu legislația europeană în materie și fără a se inspira din bunele practici ale altor state membre”, scrie Uniunea.

Într-un final, președinta Maia Sandu, fiind în prag de alegeri parlamentare, s-a văzut nevoită să nu promulge legea, dar a promis că avocatura oricum va fi reformată.

---