„La moment, în cadrul secretariatului CSM din 50 de funcții aprobate, 26 de funcții sunt ocupate și 24 sunt vacante. Pe parcurs a fost modificată legislația.

Pe parcursul primului semestru al anului 2023 au fost scoase la concurs 20 de funcții publice vacante din cadrul CSM pentru care au fost depuse patru dosare ale participanților, ca rezultat a trei concursuri a fost angajată doar o singură persoană. Dacă la moment șefa secretariatului din cadrul CSM și CSJ au un salariu de bază de 25 de mii de lei, diferența cu aceeași funcție similară din cadrul Cancelariei de Stat sau aparatele centrale ale ministerelor este o diferență 14 700 de lei. Diferențele este de la 14700 de lei până la 3300 de lei. Dacă comparăm cu salariile de la Președinție sau Parlamentul, diferența de salariu este de la 10 mii și 2300 de lei. Aceste cifre le vom publica”, a declarat Ion Guzun.

Deputatul PAS Vasile Grădinaru susține că „miniștrii și deputații PAS se hrănesc strict din salarii, ei nu așteaptă plicuri, nu participă la scheme”.

La sfârșitul lunii mai, ministra Finanțelor, Veronica Sirețeanu, anunța că salariul miniștrilor urmează să crească până la circa 50 de mii de lei. Totuși, ministra menționa că nu este o leafă suficient de mare.

Câteva zile mai devreme, premierul Dorin Recean a venit cu explicații la ședința Executivului, de ce creșterea salariilor șefilor din Guvern este prioritară. „E absurd când un ministru are un salariu mai mic decât cineva pe șantier sau chelnerii din cafeneaua de peste drum”, a declarat Recean. Totodată, el a anunțat că Guvernul va propune Parlamentului să accepte o rectificare bugetară, care conține inclusiv procesul de creștere a salariilor din sectorul public.

În același context, președinta Maia Sandu a declarat: „E un cerc vicios aici, pentru că dacă n-o să avem instituții puternice, ca să poată propune și implementa soluții bune, atunci n-o să avem niciodată rezolvarea salariilor în alte domenii, pensii ș.a.m.d. Noi avem nevoie de un Minister al Economiei care să pună economia pe roate, ca să avem creștere economică mare, ca să avem cât mai mulți oameni angajați, ca să ne asigurăm că nu există evaziune fiscală și toată lumea contribuie, de aici se pornește”.

Pe de altă parte, unul dintre liderii Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Klipii, a declarat că, „Guvernul nu trebuie să „niorlăie”, dar să muncească”. „Alegătorii vor decide dacă miniștrii sunt sau nu competenți!”, a adăugat Klipii.

La sfârșitul lunii mai, și judecătorii au declarat că vor salarii de rând cu cele ale miniştrilor. Asociația Judecătorilor din Republica Moldova informa că a analizat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul curent și menționa că „în ceea ce privește majorarea valorii de referință pentru miniștri, în comparație cu judecătorii, constată existența incertitudinii și o lipsă de coerență în realizarea scopurilor propuse de către Guvern”. „Pe de o parte, acesta afirmă scopul majorării substanțiale a remunerării miniștrilor și altor funcționari cu demnitate publică. Pe de altă parte, acesta nu ține cont de principiile stabilite de Curtea Constituțională și instituie un tratament diferențiat de remunerare între judecători și miniștri”, comunica Asociația.

Și procurorii au anunțat că vor salarii majorate, după ce Recean a calificat „absurd” ca șefii din Guvern să aibă lefuri mai mici ca cei de pe șantier. Astfel, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, împreună cu Asociația Procurorilor din RM și Asociația Sindicală de Ramură a Angajaților Organelor Procuraturii Republicii Moldova a emis o declarație prin care spune că „apreciază intenția Guvernului țării de a majora substanțial remunerarea angajaților din sectorul bugetar”, dar „constată cu regret că acest proiect nu este în corelare cu reforma în sectorul justiției, aflată în plin proces de implementare, și pe cale de consecință, va avea un impact de periclitare, în special cu referință la angajații Procuraturii”.

---