„Astfel, studiul proiectului Legii pentru modificarea unor acte normative, în special al art.10 din Legea bugetului de stat pentru anul 2023, denotă o subestimare a importanței rolului Procuraturii în realizarea actului de justiție.

Reiterăm că, potrivit prevederilor art.5 din Legea nr.3 din 25.02.2016, în condițiile legii, Procuratura ca exponent al autorității judecătorești, îndeplinește o multitudine de funcții de importanță fundamentală la înfăptuirea justiției, apărarea drepturilor, libertăților şi intereselor legitime ale persoanei, societății şi statului.

Prin urmare, este imperios necesar să existe o apreciere a statutului procurorului care, prin întreaga activitate este obligat să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, egalitatea în fața legii, să aibă un grad de pregătire profesională ridicat și, în același timp, să accepte riscurile inerente și condiționările acestei profesii, între care incompatibilitățile cu orice alte activități aducătoare de venituri, în afara celor didactice și științifice.

Remunerația procurorilor în acord cu realitățile sociale și economice este o necesitate ținându-se cont de principiul separării puterilor în stat, de rolul procurorilor în realizarea actului justiției, de incompatibilitățile și restricțiile stabilite în lege pentru aceștia precum și în scopul asigurării unei independențe materiale a procurorilor, exigențe impuse și de actele și angajamentele internaționale privind independența justiției asumate de Republica Moldova”, se arată în declarație.

În susținerea celor invocate, Asociația spune că subestimarea eforturilor angajaților sistemului procuraturii în coraport cu alți funcționari, care potrivit modificărilor propuse vor beneficia de majorarea remunerării, denotă o inechitate în respectarea protecției drepturilor sociale ale salariaților Procuraturii Republicii Moldova.

„Analiza comparativă a salariului mediu calculat conform modificărilor propuse, relevă că remunerarea pentru șefii și adjuncții lor din cadrul oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat va fi mai mare cu circa 5 400 lei față de salariul procurorului șef al procuraturii teritoriale, care exercită un volum impunător de atribuții.

O situație similară se atestă cu referință la consultanții procurorilor în coraport cu consultanții din aparatele centrale ale ministerelor, diferența constituind 6 100 lei, iar cu referință la specialiștii din cadrul Procuraturii și cei din cadrul ministerelor, discrepanța este de 4 mii lei.

Este și mai evidentă diferența dintre aceleași categorii de funcții ale șefilor de direcții, valoarea majorării salariilor pentru funcționarii ministerelor constituind suma de 10 mii lei.

În contextul celor expuse, Asociația Procurorilor din Republica Moldova, Asociația Sindicală de Ramură a Angajaților Organelor Procuraturii Republicii Moldova și Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, atrag atenția că prevederile art.43 din Constituție privind dreptul la muncă, la condiții echitabile şi satisfăcătoare de muncă, necesită a fi respectate și în raport cu salariații sistemului Procuraturii Republicii Moldova, ori constatarea invocată de conducerea Guvernului este valabilă și pentru angajații Procuraturii, care la fel, sunt remunerați cu salarii mai mici decât salariații din alte sfere ale economiei”, se mai menționează în notă.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a anunțat că a analizat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul curent și menționează că „în ceea ce privește majorarea valorii de referință pentru miniștri, în comparație cu judecătorii, constată existența incertitudinii și o lipsă de coerență în realizarea scopurilor propuse de către Guvern”. „Pe de o parte, acesta afirmă scopul majorării substanțiale a remunerării miniștrilor și altor funcționari cu demnitate publică. Pe de altă parte, acesta nu ține cont de principiile stabilite de Curtea Constituțională și instituie un tratament diferențiat de remunerare între judecători și miniștri”, comunică Asociația.

Premierul Dorin Recean a venit cu explicații, la ședința Executivului, de ce creșterea salariilor șefilor din Guvern este prioritară. „E absurd când un ministru are un salariu mai mic decât cineva pe șantier sau chelnerii din cafeneaua de peste drum”, a declarat Recean. Totodată, el a anunțat că Guvernul va propune Parlamentului să accepte o rectificare bugetară, care conține inclusiv procesul de creștere a salariilor din sectorul public.

Curtea de Conturi a venit cu o adresare către Parlament în contextul anunțării, în cadrul ședinței Guvernului din 24 mai 2023, a rectificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul curent. Rectificările vizează, între altele, majorarea salariului de referință pentru unele categorii de bugetari, în special, pentru angajații ministerelor. „Constatăm, cu regret, că Curtea de Conturi nu se regăsește în lista acestor instituții, iar salariile angajaților instituției sunt cu mult mai mici în comparație cu alte instituții publice”, comunică Curtea.

---