Bruxelles-ul încearcă de mult timp să apropie Ucraina de UE, ca parte a unui efort mai larg de a-i asigura viitorul după războiul cu Rusia. Aderarea este privită ca o modalitate de a ancora Kievul în instituțiile europene și de a face mai dificilă o nouă agresiune rusă.

În document, Bruxelles-ul cere Kievului să „accelereze urgent și substanțial ritmul reformelor în domeniul statului de drept“. Potrivit planului, îndeplinirea cerințelor-cheie din acest domeniu în prima jumătate a anului 2027 este o condiție pentru încheierea provizorie a negocierilor pe anumite capitole.

Documentul face parte din pachetul Comisiei privind extinderea UE. El identifică șapte capitole la care Ucraina ar putea închide provizoriu negocierile anul viitor.

Textul arată cât de lung este drumul Ucrainei spre UE și cât de dificil este să faci reformele necesare pe timp de război.

Drumurile Ucrainei și Moldovei se despart

Documentul subliniază și diferențele tot mai mari dintre Ucraina și Moldova, ale căror cereri de aderare au avansat mult timp în paralel.

Moldova este acum considerată capabilă să avanseze mult mai repede, ceea ce face posibilă separarea de facto a proceselor de aderare ale celor două state.

Potrivit documentului, Bruxelles-ul urmărește progrese la șapte capitole pentru Ucraina în 2027, în timp ce Moldova ar putea încheia negocierile la mai mult de 20 de capitole.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE pe 28 februarie 2022, la patru zile după începerea invaziei rusești la scară largă. Moldova și Ucraina au primit statutul de țară candidată în același timp, în iunie 2022, și au deschis oficial negocierile de aderare în aceeași zi din iunie 2024.

De atunci, Kievul a încheiat evaluarea detaliată a conformității legislației sale cu normele UE, iar negocierile au fost deschise oficial la mai multe capitole importante. În octombrie, Ucraina și Moldova au început negocieri și pe piața internă a UE, competitivitate și creștere economică.

Mai e mult de parcurs

Aderarea cere mult mai mult decât angajament politic. Țările candidate trebuie să-și alinieze legislația și instituțiile la standardele UE în 35 de capitole de negociere. Acestea acoperă domenii de la agricultură și siguranță alimentară până la regulile concurenței, independența justiției și politica externă.

Planul Comisiei identifică doar șapte dintre ele la care Ucraina ar putea încheia provizoriu negocierile în 2027. Cele privind educația și cultura ar urma să fie închise în prima jumătate a anului. În a doua jumătate ar fi cele privind proprietatea intelectuală, ocuparea forței de muncă și politica socială, politica industrială, cercetarea, relațiile externe, precum și politica externă și de securitate.

Comisia recunoaște că schimbările sunt complexe și cer consultări ample, timp și resurse. Pentru a ajuta Ucraina să avanseze, Bruxelles-ul a creat un grup de lucru special, care să ofere sprijin suplimentar autorităților de la Kiev.

Dificultățile sunt amplificate de război, care pune o presiune uriașă pe guvernul și pe parlamentul ucrainean, chemate să adopte și să aplice legislația necesară aderării.

Comisia evită cu grijă să stabilească o dată finală pentru încheierea negocierilor cu Ucraina, abordare pe care o aplică și altor țări aflate cel mai departe pe drumul spre aderare, printre care Albania și Moldova. Excepția este Muntenegru, pentru care iunie 2027 este considerat termen-țintă pentru semnarea tratatului de aderare.

Planul pentru Ucraina este un „document viu“, care poate fi actualizat pe măsură ce negocierile avansează. Rămâne astfel deschisă posibilitatea ca negocierile la alte capitole să se încheie mai devreme, dacă reformele merg mai repede decât se așteaptă.

Umbra războiului

Incertitudinea reflectă și o dificultate mai amplă: primirea în UE a unei țări care duce în continuare un război pentru propria existență.

Regulile UE nu interzic explicit aderarea unui stat aflat în război. Totuși, calitatea de membru a Ucrainei ar ridica întrebări dificile despre securitate, teritorii și obligațiile pe care statele UE le-ar avea față de un alt membru, conform clauzei de asistență reciprocă a blocului. Nici un acord de pace nu ar rezolva automat aceste probleme și nu ar elimina nevoia ca Ucraina să finalizeze reformele.

În plus, chiar și după închiderea unor capitole, Kievul ar mai avea de parcurs etape suplimentare până la aderare, între care semnarea unui tratat de aderare, care trebuie aprobat și ratificat.

Capitole blocate

Comisia vrea ca negocierile pentru cele două capitole blocate ale Ucrainei să înceapă până la sfârșitul lui 2026. Este vorba de capitolul 4, care cuprinde agenda verde și conectivitatea durabilă în transport și infrastructură, și de clusterul 5, privind resursele, agricultura și politica de coeziune.

În document se arată că Executivul european consideră că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare. Comisia îndeamnă conferința interguvernamentală de aderare să facă tot posibilul pentru a deschide capitolele rămase blocate până la sfârșitul anului.

Deschiderea lor ar permite Ucrainei să avanseze la restul capitolelor, deși ritmul progresului va depinde în continuare de reforme și de deciziile statelor membre.

Negocierile de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei la UE nu trebuie transformate într-o competiție directă, ci gestionate strict pe baza meritelor individuale. Declarația aparține premierului Vasile Tofan, care a subliniat, în cadrul Summitului privind extinderea UE, că o „cursă forțată” între cele două state vecine nu este utilă pentru parcursul lor european.

Republica Moldova ar putea primi, alături de Ucraina, Muntenegru și Albania, o traiectorie mai clară către aderarea la Uniunea Europeană. Bruxelles-ul pregătește foi de parcurs individuale pentru cele patru țări considerate cele mai avansate în procesul de extindere, cu obiective concrete, termene orientative și reforme care trebuie îndeplinite pentru ca negocierile de aderare să poată avansa.

Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat pe 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare.

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025.

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

Comisia Europeană a propus o serie de reforme pentru extinderea UE, incluzând integrarea treptată și reguli mai stricte pentru candidați. Marta Kos a descris inițiativa ca un nou „moment Helsinki” și a cerut Uniunii Europene să se pregătească pentru o formulă care să funcționeze cu peste 30 de membri.

---