„Urmare a deciziilor adoptate ieri, 1 august 2023, de către completul special al Curții Supreme de Justiție, Ministerul Justiției, în limitele competențelor funcționale, expune următoarele:

- Deciziile pe marginea celor 21 de contestații depuse de persoanele ce nu au promovat evaluarea extraordinară, prin care s-au anulat actele Comisiei pre-vetting, au fost emise, practic, la pachet, în aceeași zi, la intervale scurte de timp.

- Au fost încălcați termenii legali (în cel mult 10 zile de la depunerea contestației), unele decizii fiind emise chiar și la distanță de câteva luni.

- Întâmplător sau nu, deciziile au fost luate după ce Parlamentul a adoptat, în lectură finală, Legea cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, dar și înainte de Adunarea Generală a Procurorilor, planificată pentru data de 23 august 2023.

- Admitem ca, în cazurile în care se constată că Comisia pre-vetting a încălcat procedura de evaluare prevăzută de Legea cu privire la pre-vetting (nr.26/2022), contestațiile să fie admise și dispuse noi reevaluări în privința candidaților, pentru înlăturarea eventualelor carențe.

De asemenea, remarcăm cu îngrijorare că deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP.

Astfel, enumerăm următoarele aspecte îngrijorătoare:

-  Evitarea aplicării mai multor prevederi ale Legii nr.26/2022, precum și ale Legii nr.180/2023 (pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr.26/2022), ceea ce ar însemna ignorarea puterii legislative și a misiunii mecanismului de verificare a integrității elaborat.

- Aparent, ignorarea prevederilor legale speciale privind limitele controlului judiciar al CSJ față de deciziile Comisiei. Or, art. 14 alin. ( 8 ) din Legea cu privire la pre-vetting conține prevederi clare și precise ale motivelor de admitere a contestațiilor candidaților, care nu au promovat evaluarea, și anume prezența cumulativă a două circumstanțe. Este vorba despre admiterea unor erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. Deciziile CSJ, în marea lor parte, par să nu conțină argumente cu privire la aceste două cazuri, ci alte argumente fără circumstanțe concrete ce ar fi putut duce la promovarea evaluării, dispunînd anularea, deși împuternicirile legale ale completului de judecată special se referă doar la admiterea contestațiilor și dispunerea reevaluării. Aceste aspecte reprezintă un precedent periculos în lupta anticorupție și pune la îndoială orice intenție de verificare a integrității.

- Ignorarea legii ce ține de statutul Comisiei și aplicarea legii speciale, în favoarea Codului administrativ. Se observă o re-interpretare a Legii nr.26/2022, invocându-se că această Comisie e o autoritate publică în sensul Codului administrativ, fără a ține cont și de modificările introduse de legiuitor prin Legea nr.180/2023.

- Substituirea dreptului discreționar al Comisiei pre-vetting, a criteriilor și regulilor de evaluare stipulate în Legea cu privire la pre-vetting.

-  Interpretarea neuniformă a legii, ignorarea precedentului judiciar și a standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind jurisprudența unitară. Anterior, alt complet special de judecată similar, a emis două decizii cu referire la alți candidați, prin care au fost respinse contestațiile acestora, motivarea fiind complet diferită de deciziile luate la 1 august 2023”, se arată în comunicat.

„Întodeauna am respectat deciziile instanțelor judecătorești și intima convingere a judecătorilor. Însă, reieșind din aspectele sus-menționate, apar suspiciuni rezonabile că în sistemul de justiție sunt încă semnale de neacceptare a mecanismului de evaluare extraordinară, deși acesta este un angajament de țară, asumat. La fel, continuă practica de aplicare neuniformă și  interpretare ambiguă a legii. Eforturile depuse pe segmentul de reformare a justiției continuă. În sistem trebuie să rămână judecători și procurori profesioniști, integri și incoruptibili. Astfel, recentele inițiative legislative adoptate de Parlament, care vor permite evaluarea integrității etice și financiare a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, dar și a judecătorilor și procurorilor din funcțiile-cheie din domeniul justiției, sunt un pas esențial în acest sens și implementarea acestora trebuie accelerată”, susține ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

La fel, și Curtea Supremă de Justiție a venit cu o reacție, după ce deciziile anulate ale Comisiei Pre-vetting au stârnic un val de critici. „Curtea a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale”, se arată în comunicat.

Comisia Pre-Vetting anunță că a luat acte de deciziile Curții Supreme de Justiție, aferente examinării contestațiilor împotriva deciziilor de nepromovare a evaluării integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Responsabilii menționează că odată ce acestea vor fi recepționate oficial, Comisia va analiza minuțios argumentarea Curții și se va expune asupra acțiunilor sale ulterioare.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a venit cu o reacție la criticile guvernării privind deciziile CSJ, prin care au fost anulate unele hotărâri ale Comisiei Pre-vetting. „Într-o democrație funcțională, puterea judecătorească trebuie să fie complet independentă și să funcționeze fără niciun fel de interferențe politice sau externe”, au scris reprezentanții Asociației.

Judecătorul Alexei Paniș, vizat de deciziile CSJ, prin care au fost anulate hotărârile pre-vetting, a venit cu o reacție pe marginea criticilor ce a stârnit acest subiect. „Într-un stat de drept justiția nu poate fi tratată ca plantația guvernanților și mesajele lor la acest capitol trebuie să fie mai moderate. Textele deciziilor pronunțate confirmă că între experți și mercenari este o graniță fină, peste care, din păcate, s-a pășit în prevetting”, a menționat magistratul, într-un mesaj transmis la adresa redacției UNIMEDIA.

Premierul Dorin Recean a venit cu o atenționare către judecătorii din cadrul Curții Supreme de Justiție, care au participat la anularea unor decizii ale Comisiei Pre-vetting. „Vreau să le spun la minoritatea coruptă din tagma judecătorilor că, nu ne-ați surprins. Veți răspunde conform legislației”, a declarat Recean, în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului.

Președinta Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a venit cu un comentariu, după ce Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting. „Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinară. Nu s-a examinat temeinic, să se vadă dacă intr-adevăr unele merită a fi întoarse la evaluare sau nu. S-a mers pe principiul „după noi și potopul”, a menționat Stamate.

De asemenea, și fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi a venit cu un comentariu, la subiec. „Un nou eșec răsunător al guvernării. Este tot mai consolidată opinia în societate că scopul așa-zisei reforme a PAS a fost de a prelua controlul asupra sistemului judecătoresc”, a menționat juristul.

Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting. Potrivit hotărârii instanței, aceștia ar urma să fie reevaluați de Comisie.

---