„În ianuarie 2023, PA a făcut o propunere pentru o modificare legislativă la articolul care prevede corupția finanțată de de un grup criminal. De atunci am explicat că ne-ar ajuta foarte mult, pentru așa fel de infracțiuni, trebuia să fie adăugat un alineat cdare să ne permită persoanele care proactiv cooperează, care sunt de acord să înregistreze pe alții, să ajute ancheta, să ne ajute pe noi să ajungem la nivel înalt să poată fi eliberate de răspundere și să primească anumite beneficii. A fost respinsă de Ministerul Justiției. Eu m-am adreat la Igor Grosu, la Dorin Recean, doar după nu știu câte ședințe, la sfârșitul anului 2023 Parlamentul a introdus ceea ce am solicitat noi. Era vorba despre un alineat foarte scurt, pe care noi l-am explicat și am atenționat, aceasta atinge securitatea statului și a durat nu știu de ce un an ca Parlamentul să accepte aceată modificare, care după asta ne-a promis să mergem înainte mult mai repede pe dosare, dar am pierdut efectiv aproape un an, pentru că nu puteam folosi așa instrument să convingem persoanele care erau gata să coopereze cu noi”, a punctat șefa Procuraturii Anticorupție.

„O altă chestie pe care tot vreau să pun accentul, din punct de vedere al efortului depus de PA, de a combate corupția și acțuunile infracționale anume ce ține de Ilan Șor, PA este instituția care a obținut o sentință definitivă în privința lui Șor, în aprilie 2023 - 15 ani de închisoare.

Apoi eu, tot în vara lui 2023 am atenționat iarăși conducerea țării, despre lucrurile pe care le vedeam eu din interior, anume în legătură cu Ilan Șor. Citez: „În opinia mea, la moment, Ministerul Justiției și Comisia Juridică din RM promovează și apără interesele avocaților și nu ale statului, spre exemplu prin promovarea legii cu privire la amnistie, imunitatea avocaților ș.a. Ministerul Justiției sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor. Eu am pregătit textul pentru cererea de extrădare conform formularului de pe pagina Comisiei Europene, am agreat întregul conținut cu procurorii din Israel, iar MJ refuză să trimită versiunea necesară, care ar asigura succes în acest caz. Eu am trimis acest mesaj în iunie 2023 și consider că relația rece între mine și conducerea țării a început cu mult timp înainte, doar că acum a devenit public pentru toată lumea”, a dezvăluit Veronica Dragalin.

„Competența de a trimite cererea de extrădare este a Ministerului Justiției, nu a PA, așa scrie la noi în lege. Noi când lucram la cum să arate această cerere, care e conținutul, care e formatul, că trebuie adus argumentul cutare, s-a refuzat mult timp, până la momentul în care a trebuit să mă adresez președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului, ca să insist că versiunea conformă Comisiei Europene să fie trimisă. Până la urmă am reușit să trimitem versiunea noastră, dar eu nu înțeleg de ce persoane din instituțiile statului refuzau să promoveze lucruri care sunt în interesul țării noastre, pentru a-l aduce acasă pe Șor, ca să-și execute pedeapsa cu închisoarea aici. Acuzațiile că PA sunt nefondate, iar relația mea cu alte instituții în stat e rece de foarte mult timp, inclusiv din iunie 2023 și mai devreme”, a explicat Dragalin.

Totodată, șefa Procuraturii Anticorupție îl acuză pe deputatul PAS Vasile Grădinaru că promovează falsuri în spațiul public. „Când spuneți că nimeni din PAS nu mă contactează direct prin telefon cu intenția de a influența dosare, nu aveți dreptate. Eu am documentate mai multe exemple de genul”, a citat Dragalin dintr-un mesaj pe care i l-a transmis parlamentarului în iunie 2024.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că i-a spus șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, că „instituția pe care o conduce reprezintă o vulnerabilitate în adresa securității și a democrației Republicii Moldova”.

La sfârșitul lunii ianuarie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a dezmințit zvonurile că propunerea ministerului pe care îl conduce pe fuzionarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS ar fi „o mutare politică îndreptată împotriva Veronicăi Dragalin”. 

Domeniile anticorupție și crimă organizată urmează să fie consolidate, iar în acest sens Ministerul Justiției vine cu două soluții - fuzionarea Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS sau transferarea anumitor dosare complexe de corupție politică și crimă organizată în gestiunea unei secții specializate din cadrul Procuraturii Generale. Anunțul a fost făcut de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

„Nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări”, a declarat PA pentru UNIMEDIA, comentând subiectul.

Consiliul Superior al Procurorilor a venit cu o reacție, după ce Ministerul Justiției a anunțat despre inițiativa de reorganizare a procuraturilor specializate. Potrivit unui comunicat, responsabilii „își exprimă preocuparea față de impactul pe care aceste reforme l-ar putea avea asupra funcționării eficiente și independente a instituțiilor”.

În același context, fostul șef al procuraturii municipiului Chișinău, Ivan Diacov, întreabă guvernarea PAS - Maia Sandu „cum pot fuziona Procuratura Anticorupție, creată la solicitarea administrației SUA și pe banii acestora, menită să lupte cu actele de corupție cu PCCOCS, creată la indicația și sub controlul personal al lui Vladimir Plahotniuc, menită să controleze și să dirijeze fluxurile de contrabandă și economia tenebră”.

La rândul său, juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, afirmă că „decizia de comasare a celor două procuraturi pare să aibă mai puțin de-a face cu lupta împotriva corupției și criminalității organizate”. Potrivit acestuia, motivul de fapt, ar fi „eliminarea șefului Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, lider PAS, a anticipat fuzionarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS, dar nu a vrut să o spună cu text deschis, așteptând Ministerul Justiției să vină cu propunerea, ceea ce s-a și întâmplat astăzi. Mama șefei Procuraturii Anticorupție, Elena Dragalin, a venit cu o reacție.

La 26 ianuarie, liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, declara că „Maia Sandu a câștigat bătălia cu Veronica Dragalin, iar gurile rele spun că mâine șefa PA va demisiona”. A doua zi, însă, Dragalin nu și-a anunțat demisia.

Fostul procuror al municipiului Chișinău, Ivan Diacov, spune că este împotriva demiterii șefei Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin. „E o problemă personală a doamnei Sandu și o frică, să nu apară dosare de corupție acolo, sus, în anturajul său”, a scris acesta pe rețele.

„În țară în care președinta este campioană absolută la deținerea premiilor pentru democrație, dar în care eșuează spectaculos democratica reformă a justiției, s-au încins spiritele între alte două campioane, de această dată, campioanele anticorupție fără portofolii de succes: șefa PA, Veronica Dragalin și ministra justiției, Veronica Mihailov”, scrie fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, care detaliază modificările legislative recente, devenite cauza scandalului între Procuratura Anticorupție și Ministerul Justiției.

Procuratura Anticorupție a anunțat, la începutul anului 2025, că în anul precedent a crescut numărul de sentințe privind încetarea investigațiilor pe motivul expirării termenului de prescripție. Această situație este cauzată în proporție substanțială de modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, în vigoare din septembrie 2024, ce „au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și respectiv au redus termenul de prescripție”, a precizat PA.

Informațiile au provocat un adevărat scandal, iar Ministerul Justiției s-a văzut nevoit să iasă cu explicații, în timp ce unii deputați PAS au acuzat, voalat, PA de „promovarea informațiilor false”.

În 2024, președinta Maia Sandu a solicitat schimbări la Procuratura Anticorupție, afirmând că activitatea instituției a arătat un eșec total.

Și deputata PAS Olesea Stamate spunea că așteptările proporțional de mari față de Procuratura Anticorupție și Veronica Dragalin sunt justificate. „Este mult de lucru. Eu cred că toată atenția a acestei instituții ar trebui să fie direcționata anume acolo. Parlamentul i-a oferit tot suportul, s-au lărgit competențele”, a declarat deputata.

---