„La data de 01 august 2023, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a emis decizii irevocabile de admitere a acțiunilor în 21 de cauze de contencios administrativ, inițiate de judecători, procurori şi reprezentanți din partea societății civile, candidați la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a efectuat un control judecătoresc efectiv asupra problemelor de fapt şi de drept relevante evaluării şi deciziilor emise de Curte.

Statul de drept obligă conform art. 53 din Constituția Republicii Moldova, art. 6 § 1 CEDO și art. art. 21, 36 , 39, 219 din Codul administrativ, instanțele de judecată să efectueze un control de legalitate efectiv în privința oricărei activității administrative de drept public desfășurată de orice autoritate publică în numele Statului Republica Moldova.

Astfel, pornind de la principiul supremației legii în activitatea Comisiei de Pre-Vetting (art. art. 21, 36 din Codul administrativ), Curtea Supremă de Justiție a reținut probleme serioase de legalitate în privința deciziilor Comisiei de Pre-Vetting atât pe dimensiunea legalității substanțiale, cât şi celei procesuale.

Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile Comisiei de Pre-Vetting şi a dispus reevaluarea candidaților, deoarece încălcările sunt similare, pornind de la:

- interpretarea eronată a normelor de drept material care reglementează evaluarea, în special a conceptelor juridice nedefinite, care formează baza legală a emiterii deciziilor Comisiei de evaluare;- stabilirea greșită a faptelor şi aprecierea lor neobiectivă;- tratament inegal pentru faptele similare;- ingerință în drepturile judecătorilor, procurorilor, şi altor candidați contrare principiului proporționalității;- exercitarea greșită a discreției procedurale;- înfrângerea securității raporturilor juridice;- încălcarea garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată şi imparțială, dreptul la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării de fapt şi dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor;- încălcarea protecției legitime în activitatea autorităților publice care s-au relaționat anterior cu candidații în instrumentarea diferitor raporturi juridice cu candidații supuși evaluării;- neaplicarea principiilor şi normelor care formează dreptul la o bună administrare consacrate în Codul administrativ şi tangențial, şi implicit în unele prevederi ale Legii nr. 26/2022, așa cum este prevăzut în art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;- interpretarea normelor juridice cu efect retroactiv şi defavorabil candidaților, dar și alte încălcări.

Curtea Supremă de Justiție a subliniat în fiecare decizie, că orice lege, inclusiv şi Legea nr. 26/2022 trebuie interpretată şi aplicată ținând cont de realismul juridic, adică în contextul social-economic al Republicii Moldova care s-a perpetuat de la Declararea Independenței până la adoptarea Legii nr. 26/2022, în care au habitat şi viețuiesc judecătorii, procurorii ca şi restul funcționarilor şi cetățenilor.

Curtea Supremă de Justiție s-a detașat de orice influență inclusiv politică şi a pus în balanța justiției faptele şi legile obiectiv, ținând cont de Supremația Legii, Separația Puterilor în Stat, demnitatea omului în general şi a celei de judecător şi procuror în special. Deciziile Curții Supreme de Justiție sunt irevocabile, obligatorii şi urmează a fi executate conform legii. Ele pot fi criticate în diferite articole, monografii şi alte lucrări științifice.

Curtea Supremă de Justiție recomandă politicului, guvernării, grupurilor de interese, mass-mediei şi oricărei persoane să se abțină de la etichetări umilitoare, linșaj public şi justiție televizată.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție subliniază că o justiție robustă se referă la un sistem judiciar sau la un cadrul legal şi instituțional care este puternic, rezistent şi capabil să funcționeze în mod eficient, corect şi echitabil în fața provocărilor şi presiunilor.

O justiție dreaptă implică un set de legi şi reguli clare, proceduri transparente, instituții judiciare independente şi competente, judecători şi procurori imparțiali şi un angajament puternic față de principiile dreptății şi egalității în aplicarea legii.

Un sistem judiciar eficient poate rezista influențelor politice sau economice externe şi poate asigura că toți cetățenii au acces la justiție fără să fie afectați de discriminare sau favoritism. Aceasta joacă un rol crucial în menținerea ordinii sociale, protejarea drepturilor individuale şi colective şi promovarea Statului de drept.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție subliniază că transformarea justiției ca şi oricare putere, legislativă şi executivă dar şi orice domeniu social de activitate urmează să fie efectuată doar cu respectarea Demnității Omului, Drepturilor Fundamentale şi principiului Supremației Dreptului”, se arată în comunicatul emis de reprezentanții CSJ.

Comisia Pre-Vetting anunță că a luat acte de deciziile Curții Supreme de Justiție, aferente examinării contestațiilor împotriva deciziilor de nepromovare a evaluării integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Responsabilii menționează că odată ce acestea vor fi recepționate oficial, Comisia va analiza minuțios argumentarea Curții și se va expune asupra acțiunilor sale ulterioare.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a venit cu o reacție la criticile guvernării privind deciziile CSJ, prin care au fost anulate unele hotărâri ale Comisiei Pre-vetting. „Într-o democrație funcțională, puterea judecătorească trebuie să fie complet independentă și să funcționeze fără niciun fel de interferențe politice sau externe”, au scris reprezentanții Asociației.

Judecătorul Alexei Paniș, vizat de deciziile CSJ, prin care au fost anulate hotărârile pre-vetting, a venit cu o reacție pe marginea criticilor ce a stârnit acest subiect. „Într-un stat de drept justiția nu poate fi tratată ca plantația guvernanților și mesajele lor la acest capitol trebuie să fie mai moderate. Textele deciziilor pronunțate confirmă că între experți și mercenari este o graniță fină, peste care, din păcate, s-a pășit în prevetting”, a menționat magistratul, într-un mesaj transmis la adresa redacției UNIMEDIA.

Premierul Dorin Recean a venit cu o atenționare către judecătorii din cadrul Curții Supreme de Justiție, care au participat la anularea unor decizii ale Comisiei Pre-vetting. „Vreau să le spun la minoritatea coruptă din tagma judecătorilor că, nu ne-ați surprins. Veți răspunde conform legislației”, a declarat Recean, în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului.

Președinta Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a venit cu un comentariu, după ce Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting. „Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinară. Nu s-a examinat temeinic, să se vadă dacă intr-adevăr unele merită a fi întoarse la evaluare sau nu. S-a mers pe principiul „după noi și potopul”, a menționat Stamate.

De asemenea, și fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi a venit cu un comentariu, la subiec. „Un nou eșec răsunător al guvernării. Este tot mai consolidată opinia în societate că scopul așa-zisei reforme a PAS a fost de a prelua controlul asupra sistemului judecătoresc”, a menționat juristul.

Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting. Potrivit hotărârii instanței, aceștia ar urma să fie reevaluați de Comisie.