„Ieri am fost invitata ca vorbitor la prezentarea studiului „Fazele Pre-Vettingului: Fața Nevăzută a Reformei Justiției” 

Acest studiu reprezintă o investigație detaliată asupra modului în care procesul de pre-vetting a fost implementat în Republica Moldova și a impactului său asupra sistemului judiciar. 

Documentul expune grave încălcări ale drepturilor fundamentale, interferențe politice și deficiențe majore de procedură, subminând obiectivitatea și legalitatea procesului.  

Studiul prezentat ieri confirmă ceea ce mulți au semnalat încă de la început: pre-vettingul în Republica Moldova nu a fost un proces de verificare a integrității, ci un instrument de eliminare selectivă a judecătorilor și procurorilor.  

Fiind invitate reprezentanții puterii legislative și executive care sunt autorii acestui exercițiu rușinos pentru țara noastră nici nu au venit. 

Un moment definitoriu al evenimentului: O judecătoare a întrebat dacă există măcar un element valoros din acest proces care ar putea fi preluat ca bună practică de alte țări. Răspunsul indirect a venit de la doamna Veronica Dragalin: „Moldova va fi exemplu despre cum nu trebuie reformată justiția.”  

Când un stat ajunge să fie menționat nu ca model, ci ca un avertisment pentru alții, concluziile sunt evidente. Un proces plin de abuzuri, încălcări ale drepturilor fundamentale și intervenții politice nu poate fi numit „reformă”.  

Acum, fiecare trebuie să-și pună întrebarea: Ce urmează? Dacă o asemenea metodă este tolerată astăzi în justiție, mâine poate deveni un precedent periculos pentru orice alt domeniu.  

Pentru cei care se întreabă dacă merita citit acest studiu voluminos - câteva momente interesante din capitolul „Rezumat pe capitole și lecții de învățat”:

I. Introducere

Se prezintă conceptul inițial al reformei justiției și modul în care acesta a fost deturnat în implementare. Pre-vettingul a fost aplicat doar pentru candidații la organele de autoadministrare ale justiției (CSM și CSP), iar mecanismele de contestare au fost profund viciate.  

Lecție: Fără mecanisme reale de protecție a drepturilor candidaților, orice reformă riscă să devină un instrument de epurare politică, nu un mijloc de asigurare a integrității.  

II. Miturile reformei justiției în Moldova

S-au promovat narative false pentru a justifica reformele, inclusiv că justiția nu ar putea să se „auto-curețe” și că ar fi necesară o intervenție dură a guvernării.  

Lecție: Manipularea opiniei publice prin mituri poate facilita abuzurile de putere și poate distruge încrederea în instituții.  

III. Regulile de joc în pre-vetting

Procesul a fost netransparent, cu reguli schimbate pe parcurs, aplicate discreționar, fără mecanisme clare de apărare pentru candidați.  

Lecție: Lipsa de stabilitate normativă în timpul unei reforme juridice subminează legitimitatea întregului proces.  

IV. Lipsa de fair-play  

S-au constatat multiple abuzuri:  

- Răspunderea pentru acțiunile rudelor – candidații au fost penalizați pentru fapte comise de părinți sau alte persoane apropiate;

- Sarcina probei exclusiv pe umerii candidaților, fără acces la probele folosite împotriva lor;

- Încălcarea prezumției de nevinovăție – candidații trebuiau să demonstreze că sunt „curați”, inversând povara probei; 

- Retroactivitatea obligațiilor – li s-au cerut explicații pentru acțiuni din copilărie;

Lecție: Dacă un proces nu respectă standardele fundamentale de drept, atunci nu poate fi considerat legitim.  

V. Schimbarea regulilor de joc în timpul jocului

- Mandatul Comisiei pre-vetting a fost prelungit artificial;  

- Membrii Comisiei și ai Secretariatului au primit imunitate totală, practic fără posibilitate de tragere la răspundere;

- Au fost introduse modificări legislative pentru a îngreuna contestarea deciziilor și a limita accesul la justiție;

Lecție: O reformă care permite abuzuri de putere și care șterge urmele acțiunilor sale își pierde orice credibilitate.  

VI. Implicarea societății civile și conflicte de interese

- ONG-uri apropiate guvernării au participat activ în proces, iar membri ai acestora au fost desemnați în Comisie și au devenit beneficiari ai reformei;

- Datele personale ale candidaților au fost accesate ilegal pentru investigații alternative; 

Lecție:Implicarea societății civile trebuie să fie transparentă, iar accesul neautorizat la date personale este un abuz inacceptabil;

VII. Procesul de evaluare din perspectiva candidaților

Candidații au descris evaluarea drept discriminatorie, umilitoare și abuzivă, incluzând:  

- Interogatorii dure despre viața personală și a rudelor;

- Acuzarea fără probe și utilizarea standardelor duble; 

- Lipsa accesului la dosare și probe.  

Lecție: Justiția nu poate fi reformată prin metode care încalcă principiile fundamentale ale unui proces echitabil.  

VIII. Dubii de integritate asupra membrilor Comisiei pre-vetting 

- Membrii Comisiei au fost acuzați de corupție, conflicte de interese și conexiuni cu grupuri de influență; 

- Au fost desemnați membri care au fost implicați în scandaluri internaționale și condamnați la CtEDO;

Lecție:O comisie care aplică criterii de integritate trebuie să fie ea însăși compusă din persoane integre.  

IX. Posibilitățile nelimitate ale Comisiei pre-vetting

- Candidații au fost supuși umilințelor publice, inclusiv interogării despre rude decedate.  

- Datele personale au fost folosite abuziv;

- Comisia a utilizat metode de investigație specifice serviciilor secrete, fără garanții legale;

Lecție:Un proces care se bazează pe presiuni psihologice și abuz de putere nu poate fi considerat o reformă reală.  

X. Contestarea deciziilor Comisiei la CSJ  

- Judecătorii care au anulat decizii ale Comisiei au fost supuși presiunilor politice; 

- Intervenții directe ale guvernului în proceduri judiciare; 

Lecție:Când justiția este controlată politic, orice încercare de contestare devine inutilă. 

XI. Implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția

Moldova nu a respectat standardele internaționale, în special în ceea ce privește:  

- Lipsa consensului politic asupra reformei;

- Imposibilitatea contestării efective a deciziilor Comisiei;  

- Politizarea procesului.  

Lecție:O reformă autentică trebuie să respecte recomandările internaționale și drepturile fundamentale.  

 Judecătorii au fost penalizați pentru acțiunile rudelor lor. Comisia a folosit standarde duble, acceptând unii candidați cu probleme și respingând alții fără explicații. Candidații au fost forțați să demonstreze că sunt nevinovați, inversând prezumția de nevinovăție.

CSJ a anulat deciziile Comisiei, iar judecătorii care au avut curajul să facă dreptate riscă sancțiuni disciplinare. Materialele evaluărilor conform modificărilor legislative urmeaza sa fiu distruse, ce exclude verificarea abuzurilor comise. Asta este reforma justiției? O epurare politică unde justiția devine instrumentul puterii?  

Moldova merită o justiție independentă, nu o execuție regizată”, a scris judecătoarea Marina Rusu.

Pre-Vetting a întrebat-o pe Marina Rusu de ce în 2019 nu a examinat 16 plângeri pe condiții inumane din penitenciare. „Am avut 215 dosare, făceam naveta la Cahul, 4 ore cu transport public, patru ore înapoi cu mașini de ocazii, 5 copii care puteau rămâne fără mamă, pentru că aveam suspiciuni la o boală incurabilă. Nu cer milă, dar abordare corectă”, a explicat judecătoarea.

„Calific această procedură drept echivalentul expresiei de a „căuta nod în papură” - pentru că integritatea ori este, ori nu-i”, a declarat magistrata, la final de audieri repetate.

Rusu s-a arătat surprinsă de afirmațiile președintelui Comisiei PreVetting, Herman von Hebel, făcute în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor olandezi, despre pre-vettingul moldovenesc. „Von Hebel zice că cetățenii care au vizionat audierile publice ale Comisiei îl opresc uneori pe străzile Chișinăului și îl încurajează. „Bravo, continuați așa”, îi spun. „Avem nevoie de asta. În sfârșit, ceva se schimbă în Moldova!” Mie, de exemplu, îmi vin imediat în minte o mulțime de comentarii furioase de la cetățenii simpli ai Moldovei, cu privire la băutul ceaiului și întrebările către mama lui Ion Chirtoacă și, desigur, râsul legendar de la TV când a fost întrebat dacă are de gând să demisioneze după o investigație jurnalistică”, a scris magistrata.

La începutul lunii februarie 2023, Comisia Pre-Vetting anunța că magistratul Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Ion Chirtoacă de la aceeași instanță, Marina Rusu de la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, și Alexei Paniș, de la Judecătoria  Chișinău, sediul Rîșcani nu au promovat evaluarea.

În vara anului 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting, aceștia urmând să fie reevaluați de Comisie, potrivit hotărârii CSJ. Printre judecătorii care au depus contestații se număra și Marina Rusu.

În luna octombrie 2024, Judecătoarea Marina Rusu, candidată pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, nu a promovat evaluarea reluată, anunță Comisia Pre-Vetting. Decizia a fost luată întrucât magistrata „nu întrunește criteriul de integritate etică”.

---