„Cum credeți — ce legătură poate exista între o condamnare la 38 de ani de închisoare cu 148 de lovituri de bici și ideea de vetting al avocaților?

În 2018, autoritățile iraniene au pus în aplicare articolul 48 din noul Cod de procedură penală, care prevedea că, în cazurile legate de „securitatea națională”, inculpații pot fi reprezentați doar de avocați „aprobați” de către stat.

Ministerul Justiției a publicat o listă oficială cu doar 20 de avocați „autorizați” pentru aceste cauze — toți selectați pe criterii de loialitate politică. Măsura a fost justificată prin nevoia de „protecție a secretelor de stat”, dar în realitate a restrâns brutal dreptul fundamental la apărare și a subminat independența profesiei de avocat.

La nivel instituțional consecințele au fost extrem de grave. 

Dintr-un singur articol al legii s-a născut o transformare profundă a justiției iraniene. Prin eliminarea avocaților independenți din cauzele sensibile, statul a reușit ceea ce nicio altă măsură represivă nu ar fi putut obține atât de eficient: controlul complet asupra actului de apărare.

În loc să întărească încrederea în sistem, articolul 48 a erodat-o. Odată cu el, a dispărut și percepția că justiția ar putea fi un spațiu de echilibru între stat și cetățean. Mecanismele judiciare au fost privite tot mai mult ca instrumente de execuție politică..

La nivel profesional consecințele au fost încă mai evidente și vizibile. 

Pentru breasla avocaților, articolul 48 a fost o linie roșie. Mulți s-au retras din cauzele de natură politică, temându-se de repercusiuni. Cei care au continuat să apere persoane acuzate de „crime împotriva securității naționale” au devenit ei înșiși ținte.

Cel mai cunoscut exemplu este cazul avocatei Nasrin Sotoudeh, apărătoare a drepturilor omului și laureată a Premiului Saharov al Parlamentului European. Ea a fost condamnată în 2019 la 38 de ani de închisoare și 148 de lovituri de bici, pentru „instigare la corupție și imoralitate” — în realitate, pentru că a apărat femei care au protestat împotriva obligativității purtării vălului.

În pedeapsă au fost incluse și interdicția de a profesa ca avocat și de a părăsi țara timp de 20 de ani, ceea ce a transformat condamnarea nu doar într-o sancțiune personală, ci într-o tentativă de ștergere a unei voci profesionale independente.

Cazul ei a devenit simbolul modului în care un sistem poate criminaliza însăși ideea de apărare liberă. În Iran, controlul politic asupra avocaturii a redus vocile independente la tăcere.

Astfel de decizii nu afectează doar instituțiile, ci și reputația internațională a unui stat.

În rapoartele ONU și în rezoluțiile Parlamentului European, Iranul este menționat nu doar ca stat represiv, ci ca stat care a desființat mecanismele interne de protecție a drepturilor omului.

Mesajul transmis cetățenilor este la fel de grav: „Apărarea ta nu îți mai aparține.” Este forma cea mai subtilă, dar și cea mai periculoasă, a pierderii libertății.

În Republica Moldova, scopul declarat al eventualului procesul de vetting al avocaților este diferit – curățarea sistemului de justiție și consolidarea integrității. Totuși, lecția iraniană arată cât de fragilă poate fi granița dintre o verificare legitimă și o selecție politică.

Orice mecanism de evaluare trebuie să fie însoțit de garanții reale de imparțialitate, transparență și control jurisdicțional efectiv. Trebuie să fie efectuat în cadrul procedurilor ordinare și de către organe abilitate de a efectua controlul integrității financiare și etice. Altfel, intenția nobilă de a restabili încrederea riscă să se transforme într-un instrument de uniformizare și teamă.

Verificarea integrității este un instrument necesar, dar doar atunci când nu devine o verificare a loialității.

O justiție sănătoasă și nici cetățenii nu au nevoie de „avocați aprobați”, ci de instituții care rezistă tentației de a aproba oamenii „potriviți” și de a cenzura dreptul la apărare. 

Pentru cei care au avut atenția și interesul să citească până la capăt, vreau să vă prezint câteva fapte despre această avocată fenomenală – Nasrin Sotoudeh (în persană: ستوده نسرین; născută la 30 mai 1963, în provincia Tehran, Iran).

Este un avocat iranian specializat în apărarea drepturilor omului. A reprezentat activiști și politicieni din opoziția iraniană închiși după alegerile prezidențiale din 2009, precum și minori condamnați la moarte. Printre clienții ei s-au numărat jurnalistul Isa Saharkhiz, laureata Premiului Nobel pentru Pace Shirin Ebadi și Heshmat Tabarzadi, liderul grupului de opoziție interzis „Frontul Democrat Național”.

A apărat femei arestate pentru simplul fapt că au apărut în public fără hijab – fapt considerat infracțiune gravă în Iran.

Nasrin a fost arestată prima dată în 2010, acuzată de „răspândire de propagandă” și „conspirație împotriva securității statului”. A fost condamnată la 11 ani de închisoare, pedeapsă redusă ulterior la 6 ani, fiind și interzisă să profeseze ca avocat și să părăsească țara timp de 10 ani.

În 2018 a fost din nou arestată, iar în martie 2019 a primit o condamnare cumulată de 38 de ani de închisoare și 148 de lovituri de bici, plus interdicția de a părăsi Iranul și de a practica profesia de avocat timp de 20 de ani. Soțul ei, Reza Khandan, a confirmat că sentințele au fost pronunțate în mai multe dosare, toate având legătură cu activitatea ei de apărător al drepturilor omului.

O femeie care, asemenea zilei de 30 mai pe care o împărțim amândouă, a făcut din valoarea libertății o formă de rezistență.

Și din profesia de avocat – un act de curaj”, a scris avocata Marina Rusu.

La rândul său și fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, a declarat că experiența iraniană demonstrează „riscurile folosirii mecanismelor de verificare ale avocaților în scopuri politice de limitare a pluralismului și accesului la justiție”.

„Decizia autorităților iraniene din 2018 de a limita dreptul la apărare doar la o listă restrânsă de avocați „verificați” și aprobați de stat a stârnit reacții dure din partea societății civile și a comunității juridice internaționale. Cazul, relatat de Voice of America, este un exemplu clasic al modului în care un proces de “vetting” politic subminează statul de drept.

Cum a început „vettingul” din Iran

Conform articolului 48 din Codul Penal iranian, doar 20 de avocați selectați de guvern au primit dreptul de a reprezenta inculpații în dosarele de securitate națională.

Decizia a fost justificată prin nevoia de „securitate și control” asupra cazurilor sensibile. În practică însă, măsura a restrâns drastic dreptul la apărare liber aleasă și independența profesiei de avocat.

Reacții dure ale comunității juridice

Laureata Premiului Nobel pentru Pace, Shirin Ebadi, a denunțat public inițiativa, afirmând că aceasta va duce la „distrugerea completă a independenței justiției iraniene” și la suprimarea dreptului cetățenilor la apărare.

„Cea mai gravă problemă este că toți inculpații acuzați de infracțiuni politice sau ideologice, de acum înainte, vor fi privați de dreptul la asistență juridică”, a declarat Shirin Ebadi.

În același sens, Morteza Shahbazinia, președintele Uniunii Barourilor din Iran, a avertizat că lista restrânsă de avocați va „submina sever” principiul alegerii libere a apărătorului.

Avocata și activista pentru drepturile omului Nasrin Sotoudeh a anunțat posibile proteste din partea breslei.

Lecția iraniană și discuția despre vetting în Republica Moldova

Deși scopul declarat al proceselor de vetting diferă — în Iran, asigurarea securității, iar în Republica Moldova, curățarea sistemului de corupție — experiența iraniană demonstrează riscurile folosirii mecanismelor de verificare ale avocaților în scopuri politice de limitare a pluralismului și accesului la justiție”, a scris fosta vicedirectoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru.

Președinta Maia Sandu a declarat, în octombrie 2025, că avocații ar trebui supuși vettingului. „Să-și demonstreze sursa veniturilor. Unii apărători au participat la multe abuzuri”, și-a explicat ea declarația, afirmând că pe apărători îi așteaptă o reformă amplă.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova critică declarațiile, calificând o astfel de inițiativă drept „ilegală și periculoasă pentru democrație”.

„Orice formă de control extern — fie că poartă denumirea de vetting, evaluare sau verificare de integritate — trebuie să fie justificată strict juridic și democratic. Aplicarea unui astfel de mecanism profesiei de avocat ar reprezenta o ingerință gravă în independența sa și ar submina dreptul la apărare al fiecărui cetățean. Principiile ONU privind rolul avocaților (Havana, 1990) stabilesc clar că avocații trebuie să-și exercite profesia „liberi de orice presiune, restricție sau ingerință din partea autorităților publice””, a comentat avocatul Ion Cojocari.

„Vettingul tuturor! Cu excepția membrilor PAS şi a oamenilor din fruntea lor, bineînțeles. Ei s-au pogorât din ceruri să ne curețe de spurcăciuni”, a reacționat fosta magistrată Victoria Sanduța, după declarația șefei statului.

Și fostul șef de stat, Igor Dodon, a criticat dur intenția exprimată de președinta Maia Sandu privind extinderea procesului de vetting și asupra avocaților. Potrivit liderului socialiștilor, o astfel de inițiativă este aberantă, din punct de vedere a statului de drept.

PAS a avut o tentativă, în vara lui 2025, de a „reforma avocatura” și a modificat legea, astfel încât Ministerul Justiției urma să poată desemna câte trei reprezentanți ai societății civile în comisia de licențiere a avocaților și cea pentru etică și disciplină. Ambele comisii vor fi compuse din 11 membri, dintre care opt vor fi avocați.

O altă modificare le interzicea avocaților să ocupe funcții de conducere în cadrul Uniunii pentru două mandate consecutive. Ei vor trebui să respecte o pauză de 3 ani pentru a putea candida din nou.

Modificările au provocat un scandal monstru în breaslă și în societate.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova (UARM) a anunțat o grevă generală de zece zile, din data de 15 iulie 2025, pentru a protesta împotriva modificărilor adoptate recent de Parlament la Legea cu privire la avocatură. Președintele Uniunii, Dorin Popescu, susține că amendamentele au fost votate fără consultarea avocaților și fără respectarea procedurilor legale. „Modul clandestin în care a fot aprobat și votat amendamentul încalcă grav principiile transparenței procesului decizional”, a menționat Popescu.

Eduard Digore, cunoscut ca avocatul președintei Maia Sandu, a declarat public că nu va participa la greva generală de 10 zile, anunțată de Uniunea Avocaților din Moldova (UAM) începând cu 15 iulie 2025. Acesta consideră că profesia trebuie să fie un partener activ în reforma justiției, nu un obstacol, și critică modul în care a fost luată decizia de suspendare a activității în masă. „O scurtă analiză a activității Dvs. din ultimul an, corelată cu poziția exprimată în această postare, sugerează un conflict de interese, dar sunt sigură că vă descurcați și fără observația mea în analiza motivelor care stau de fapt în spatele acestei poziții exprimate public”, a scris magistrata Marina Rusu.

După ce modificările la Legea avocaturii au fost adoptate de Parlament, Ministerul Justiției anunță că a inițiat un dialog cu reprezentanții avocaturii și alte autorități, pe fundalul nemulțumirilor exprimate față de amendamentele recente.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, critică modului în care Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. Potrivit Ombudsmanului, procesul legislativ a fost derulat într-un ritm accelerat și fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților din Republica Moldova – principala parte interesată.

Uniunea Națională a Barourilor din România sa arătat profund îngrijorată după ce Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 10 iulie 2025, în lectură finală, mai multe amendamente pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. „Este de neînțeles cum un stat aflat în plin parcurs de aderare la Uniunea Europeană poate adopta asemenea modificări cu impact sistemic asupra profesiei de avocat, fără o corelare cu legislația europeană în materie și fără a se inspira din bunele practici ale altor state membre”, scrie Uniunea.

Într-un final, președinta Maia Sandu, fiind în prag de alegeri parlamentare, s-a văzut nevoită să nu promulge legea, dar a promis că avocatura oricum va fi reformată.

---