„Propun până la examinarea listei să inițiem o sesizare a Curții Constituționale în vederea ridicării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, lit. a prim din Legea 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și moficarea acrtelor normative. Aș vrea să punem în discuție acest aspect”, a menționat Livia Mitrofan.

„Eu consider că prevederile, modificările operate la art. 3, al. 1, lit. a prim din legea 252 în viziunea mea contravin prevederilor art. 1, al. 3 în coroborare cu art. 6, 116 și 121 cu indice 1 din Constituția R. Moldova, sub astepct de procedură de moficare a legii în cauza respectivă. Consider că această procedură ridică anumite semne de neconstituționalitate”, a precizat Mitrofan.

Sergiu Caraman s-a declarat împotriva excepției de neconstituționalitate: „Acest proiect de lege a venit la CSM pentru avizare, a fost avizat. E adevărat că inițial, în proiectul care a venit pentru avizare la CSM era prevăzută doar evaluara judecătorilor din Colegiul specializat anticorupție și candidaților în acest colegiul. Formula cum era ea inițială a fost ajustată pe parcurs, noi am avizat chestiunea aceasta pornind de la faptul că însăși în raportul de extindere a Comisiei Europene era prevăzut expres că e o recomandare, o condiționalitate pentru RM, că RM ar trebui să modifice legislația pentru a prevedea evaluarea externă a tuturor judecătorilor specializați anticorupție, inclusiv a celor din Colegiul specializat din primă instanță, de către Comisia de evaluare externă. Avizul a fost expediat în adresa Guvernului, care a făcut un aviz generalizat și l-a trimis în adresa Parlamentului. Guvernul a propus introducerea unor categorii de subiecți ai evaluării noi - era vorba de toți judecătorii Judecătoriei Chișinău, care au examinat cauze penale, fără a se face referie la specializarea pe cauzele de corupție. Într-un final s-a renunțat la formula aceasta, în Parlament ea nu a trecut, după cum am văzut în Legea care a fost adoptată, dar Parlamentul a făcut o ajustare a punctului a 1 - care vorbește despre judecătorii care judecă acele categorii de dosare de corupție. Ajustarea respectivă în esență nu a schimbat multe, având în vedere că noi am avizat pozitiv acest punct. S-a făcut doar o claritate. Dacă un act normativ nu e suficient de clar, răspunsuri la toate întrebările găsim în nota de fundamentare, acolo e clar indicat că legiuitorul face referire la cei 8 judecători specializați de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani și că ei ar trebui să fie evaluați. Asta până a venit avizul generalizat al Guvernului. În aceste condiții era specificat că vor fi evaluați judecătorii care fac parte din colegiul anticorupție. Noțiunea aceasta de judecători dm colegiul anticorupție e un nonsens, în condițiile în care noi judecători anticorupție încă nu avem. În ultimul amendament în Parlament a fost instituită precizia că vor fi evaluați și judecătorii din complete anticorupție și termenul. S-a introdus termenul „care și-au exercitat atribuțiile din 1 ianuarie 2017”. E un lucru cunoscut, reieșind și din alte legi. Cred că e corect și în raport cu celelalte categorii supuse evaluării”.

„În raportul Comisiei Europene nu este nimic despre judecători, este despre candidații în colegiile respective și e o recomandare. În al doilea rând, în avizul dat de CSM, l-a dat pe proiectul de lege fără hotărâre, noi nu am votat. Da, în primul proiect de lege se vorbea despre judecătorii de la Colegiile anticorupție. Ce a intuit legiuitorul, ce nu a intuit, nu cunosc, dar așa era prevederea - noi am avizat judecători de la colegiul specializat și nu completele specializate. Mai mult, în toate rapoartele Comisiei de la Veneția se menționează că atunci când extindem sau aplicăm vreo procedură față de judecători, reieșind din faptul că aceștia beneficiază de o independență constituțională, proiectele de lege respective urmează a fi consultate pe larg. Pe data de 19 am dat avizul la o prevedere, de unde a venit propunerea Guvernului nu cunoaștem, noi nu am văzut-o, dar ea a fost implementată în legea votată a doua zi și s-a menționat că CSM a dat aviz pozitiv, dar nu sa menționat că a fost introdusă o altă categorie de judecători. Deja se încalcă principiul independenței judecătorilor, or aceste prevederi nu au fost consultate și avizate de CSM, care e garantul independenței judecătorilor”, i-a răspuns, în replică, Livia Mitrofan.

„Din acest considerent și am menționat despre nota de fundamentare. Nu am intuit nimic, când am avizat acel proiect, el era public, la consultări, pe site-ul Parlamentului”, a insistat Caraman.

În dispute a intervenit Aliona Miron: Avem datoria, față de colegii noștri, de a solicita cel puțin o explicație Parlamentului. Reiese că vor trece și vor fi supuși vettingului numai judecătorii de la Buiucani, cre au fost puși în complete prin dispoziție generală. Nu e clar de ce legiuitorul a pus data de 1 ianuarie 2017. Înțeleg că unii membri CSM cunosc mai mult decât cunoaștem noi toți ceilalți, probabil, inclusiv intenția legiuitorului, dar din modul cum a fost avizat acest proiect de lege, cred că avem obligația să facem acest lucru.

„Despre faptul că unii cunosc mai mult, eu am citit nota de fundamentare, iubesc să o fac atunci când mă documentez”, a comentat, în replică, Sergiu Caraman.

Livia Mitrofan: Am citit avizul. Votăm fiecare cum consideră.

Ion Guzun: Să luăm o pauză măcar de 5 minute să examinăm. E important să înțelegem noi raționamentele, argumentele, ca să mergem mai departe.

Livia Mitrofan: Nu am nimic împotrivă. Și ieri am discutat.

În cele din urmă, după discuții cu ușile închise, cu 7 voturi pro și  împotrivă sesizarea propusă de Livia Mitrofan a fost admisă și va fi remisă Curții Constituționale.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, în ședința de ieri, lista magistraților din cadrul Judecătoriei Chişinău care, începând cu 1 ianuarie 2017, au fost şi/sau sunt membri ai completelor specializate în cauze de corupţie şi în cele conexe corupției și care urmează să fie expediată Comisia de evaluare externă a judecătorilor.

În decembrie, Parlamentul a votat, în lectură finală, un proiect de lege care introduce modificările legislative la procesul de evaluare externă a magistraților. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

La 30 decembrie, președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului, Ministerului Justiției, CSM, să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting, în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși vettingului. „Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să accelerăm și asta vom face”, a subliniat șefa statului. 

În septembrie, Maia Sandu a anunțat că procesul de evaluare a judecătorilor nu se va opri și acesta va continua „până la ultima persoană din sistem”. „Nu s-a terminat curățarea în Justiție și ea trebuie încheiată. Sunt judecători care au probleme de integritate și ei trebuie să treacă pe la comisia de evaluare. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece și să credem că dacă am văzut două-trei cazuri finalizate și decizii date, gata… ”, a declarat șefa statului.

Guvernarea PAS a inițiat o reformă în Justiție bazată pe două procese de evaluare a judecătorilor și procurorilor - pre-vetting și vetting, toți cei din sistemul judiciar fiind obligați să-și prezinte activitatea, veniturile, cheltuielile, în fața unor comisii, constituite inclusiv din experți străini, pentru a-și demonstra integritatea.

Prima examinare s-a lăsat cu mai multe scandaluri pe cazuri de evaluare, în care au fost interogați părinți ai judecătorilor, care muncesc în străinătate, legate de integritatea președintelui comisiei, un expert venit din exterior și de un caz în care o persoană, cu dosar penal, a trecut „cu brio” evaluarea.

---