„Vorbind despre viitorul Republicii Moldova, nu putem neglija principiile ce definesc un stat modern, democratic. Iar acestea sunt: Suveranitate naţională; Separarea puterilor; Stat de drept; Democraţie reprezentativă şi participare; Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale; Pluralismul politic şi social; Responsabilitatea Guvernului; Administrare publică profesionistă; Economie de piaţă şi proprietate privată. Haideţi acum să facem o scurtă trecere în revistă a ceea ce reprezintă Republica Moldova la moment din punctele de vedere menţionate mai sus. 

Suveranitate naţională – avem suficiente indicii clare că Republica Moldova are restanţe serioase la acest capitol, iar suspiciunile că multe decizii importante se iau în afara frontierelor Republicii Moldova sau sunt influenţate puternic din exterior sunt întemeiate. 

Separarea puterilor – e un principiu existent numai pe hârtie şi practic în fiecare zi vedem cum acest principiu se încalcă în mod flagrant. 

Statul de drept – există doar în rapoartele frumoase pe care cei de la guvernare le prezintă periodic partenerilor străini, dar sunt departe de gândul că chiar şi acei ce le citesc cred în ele. Rapoartele de acest gen sunt doar paravane ce ascund o realitate tristă – statul de drept în Republica Moldova demult şi-a dat obştescul sfârşit. 

Democraţia reprezentativă şi participarea - au fost înlocuite de democraţia şi participarea selectivă. Cei incomozi puterii demult au fost scoşi în afara cadrului democratic şi sunt trataţi după toate regulile caracteristice regimurilor autoritare. 

Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale – faceţi o tură prin localităţile Republicii Moldova, vorbiţi cu oamenii şi vă veţi convinge că acestea sunt doar nişte noţiuni frumoase, neacoperite de nimic la modul practic. 

Pluralismul politic şi social – în Moldova pot face politică nestingheriţi doar cei care nu reprezintă pericol pentru guvernare sau cei ce au înţelegeri ascunse cu guvernarea. Adică, renumitul pluralism politic este un proces strict controlat de cei ce-şi spun democraţi, dar de fapt, prin acţiunile lor, îi fac invidioşi chiar şi pe cei mai duri duc dictatori. 

Responsabilitatea Guvernului – poate că Guvernul Republicii Moldova şi poartă responsabilitate în faţa cuiva, numai nu în faţa cetăţenilor, pe care-i neglijează în totalitate. 

Administrare publică profesionistă – pentru nimeni nu mai este un secret că  Moldova, în ultimii mai bine de patru ani, a fost administrată în cel mai prost şi neprofesionist mod posibil, de aceea am şi ajuns unde am ajuns. 

Economie de piaţă – din nou o lozincă frumoasă, menită să ascundă o realitate tristă şi anume că în ultimii ani economia în genere a fost distrusă şi acum abia de mai răsuflă”, a menționat politiciana. 

În context, Irina Vlah a spus că „este logic să ne întrebăm: Dar poate declaraţiile despre o posibilă dispariţie a statalităţii moldoveneşti prin unirea cu România sunt doar un ultim act într-o piesă ce se joacă deja de câţiva ani? Poate Moldova a fost distrusă în aceşti ani premeditat, urmărindu-se scopuri clar stabilite – falimentul şi ulterioara dispariţie a statului? Cred că la aceste întrebări trebuie să căutăm răspunsuri, pentru că se pare că adevărul e îngropat mult mai adânc decât se crede”.

„Dar cel mai important este să încercăm să găsim răspuns la întrebarea de bază, iar aceasta este: Ce facem în continuare? Constatăm că practic tot ce defineşte un stat modern, democratic lipseşte în Republica Moldova şi acceptăm dispariţia statului? Sau poate facem concluziile de rigoare şi acţionăm prompt pentru ca principiile ce definesc un stat modern, democratic să devină din nou puternice şi funcţionale, iar Republica Moldova să-şi continue calea ca stat independent, prosper? 

Personal, sunt pentru a doua variantă şi, cu siguranţă, şi majoritatea cetăţenilor sunt pentru ea. Iar concluziile şi acţiunile ce se impun sunt la suprafaţă...”, a mai menționat liderul politic.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în ianuarie 2026, într-un interviu, că dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre R. Moldova și România, aceasta ar vota da.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a comentat declarația președintei Maia Sandu, care a mărturisit că dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre Republica Moldova și România, ar vota „pentru”. „Maia Sandu va vota unirea nu de dragul unui ideal, ci din iubirea egoistă de sine. Și cu gândul la propriul viitor. Iar de Constituție nici nu mai spunem nimic, pentru Maia Sandu Constituția moldovenească nu este un document cu autoritate, chiar dacă a depus jurământul pe Legea Supremă de 2 ori”, a menționat fostul șef de stat.

La rândul său, juristul Iurie Mărgineanu a declarat că în spațiul public se discută despre posibila cumpărare a voturilor unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru a susține unirea cu România, fapt care, în opinia sa, ridică riscuri serioase pentru suveranitatea statului și respectarea Constituției. „Se spune că astfel Moldova ar deveni parte a NATO și UE”, a scris avocatul pe rețele.

„Să ne întrebați pe toți inclusiv și pe cei care ne duceau în UE, înainte de alegeri, nu acum. Ar fi un test al sincerității.  Daca l-ați fi întrebat atunci pe Radu Marian dacă e unionist, ar fi spus - Doamne ferește, acum e unionist pentru că așa a zis șefa”, a declarat fostul prim-ministru Ion Chicu.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) califică declarația președintei Maia Sandu, care a mărturisit că, dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre R. Moldova și România, ar vota pentru, drept „o luare de poziție ambiguă, lipsită de consecințe politice concrete”. „Constatăm cu stupoare insistența cu care președinta RM transmite periodic mesaje alarmiste societății privind pretinsa nefuncționalitate a statului. De-a lungul timpului, Maia Sandu s-a poziționat succesiv pentru rescrierea Constituției, pentru reformarea „de la zero” a instituțiilor statului și, mai nou, pentru evocarea unirii cu România ca posibilă soluție. Acest șir de declarații reprezintă, în esență, o asumare publică a eșecului guvernării PAS”, se menționează în declarația remisă de PLDM.

Alianța pentru Unirea Românilor a salutat declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că ar „vota pentru Reunirea cu România” dacă s-ar organiza un referendum pe această temă. Potrivit AUR, Maia Sandu „deține întreaga putere în Republica Moldova” și ar putea organiza un referendum național sau un vot în Parlamentul de la Chișinău pe această temă.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat că, în cazul unui eventual referendum privind unirea cu România, ar vota „pentru”. „Este o decizie personală”, a menționat Munteanu.

Integrarea europeană a Republicii Moldova constituie “una din căile de a fi împreună”, a declarat, ulterior, președintele Nicușor Dan, în cadrul primului său discurs anual de politică externă susținut la reuniunea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

---