Ridicarea, de către Ungaria, a veto-ului privind aderarea Ucrainei în Uniunea Europeană, elimină astfel un obstacol major înaintea summit-ului Consiliului European, programat săptămâna viitoare și facilitează, totodată, avansarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova, în condițiile în care cele două țări candidate rămân „cuplate” în acest proces de aderare.

Budapesta a pus frână negocierilor de aderare până când Ucraina nu adoptă legislația care acordă noi drepturi minorității maghiare din Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte.

În urma unui acord la nivel de experți, se așteaptă ca Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean), să adopte respectiva legislație luni. Adoptarea legii ar deschide calea pentru ca Ungaria să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la Consiliul pentru Afaceri Generale din Luxemburg, programat marți, a doua zi.

Cele două clustere pentru aderare acoperă domeniile piața internă și concurența. La începutul acestui an, Kievul a deschis clustere care acoperă domenii considerate fundamentale pentru aderare: statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe.

La aceeași întâlnire din Luxemburg, se așteaptă, de asemenea, ca statele membre să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro către Ungaria, blocate anterior, din cauza problemelor legate de corupție.

Rezolvarea disputei ar putea, de asemenea, să deschidă calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Acordul privind minoritățile este esențial pentru aderarea Ucrainei în UE.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat puternic în timpul mandatului lui Viktor Orbán, al cărui guvern s-a confruntat în repetate rânduri cu Kievul pe tema Ucrainei și a blocat progresele acesteia către aderarea la Uniunea Europeană. Succesorul său, Péter Magyar, a încercat să repare relațiile de când a preluat funcția în mai, însă drepturile etnicilor maghiari din regiunea ucraineană Transcarpatia rămân o sursă de tensiune.

În iunie, cele două țări au convenit asupra unui plan în 11 puncte pentru consolidarea drepturilor minorităților. Ungaria a răspuns permițând deschiderea a două clustere de negociere în cadrul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.

Budapesta a blocat însă progresele ulterioare, insistând ca parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, să adopte mai întâi legislația prevăzută în acord. Legile ar urma să fie adoptate până la sfârșitul anului.

Candidaturile Ucrainei și Moldovei pentru aderarea la UE au evoluat până acum în paralel, însă un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), publicat pe 8 septembrie, a separat Kievul de Chișinău și a inclus Moldova în aceeași categorie cu țările din Balcanii de Vest, dintre care mai multe sunt mai avansate în procesul de aderare. 

Timp de 13 ani, clubul țărilor din Uniunea Europeană nu a mai acceptat noi membri, însă din cauza instabilității geopolitice și a competiției între marile puteri, presiunea crește asupra Bruxellesului să deschidă din nou porțile. În ciuda disperării oficialilor europeni de a părea cât mai puternici și hotărâți în fața provocărilor președintelui american Donald Trump, ei sunt totuși măcinați de incertitudine în legătură cu o posibilă extindere a UE, potrivit unei analize Financial Times.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține că Republica Moldova riscă să fie acceptată în Uniunea Europeană „fără drepturi”, acuzând actuala guvernare că este dispusă să accepte orice condiții. „Asta înseamnă trădarea intereselor țării”, a spus ex-președintele la „UNInterviu” de la UNIMEDIA.

Pe 9 iunie 2026, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina urmează să deschidă, în următoarele zile, primul cluster de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a limita temporar anumite drepturi de vot ale viitorilor membri ai blocului, printre care și Republica Moldova. 

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

Pe 5 octombrie 2023, Parlamentul European (PE) a votat rezoluția prin care cerea începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la finalul anului.

După Parlamentul European, și Comisia Europeană a venit cu recomandări către țările membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

R. Moldova și Ucraina au primit în decembrie 2023, la un summit UE, acceptul să înceapă negocierile de aderare.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova. 

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Pe data de 4 septembrie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, la București, că Uniunea Europeană va deschide procedura de preaderare a Republicii Moldova în toamna anului 2025. 

Pe 10 septembrie 2025, Parlamentul European a cerut accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și începerea negocierilor pe capitole.

Premierul Alexandru Munteanu a fost întrebat dacă va demisiona sau nu, în caz că Republica Moldova nu va adera la UE până în 2028.

Marea majoritate a moldovenilor privesc cu rezervă perspectivele de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în următorii ani. Potrivit unui nou sondaj realizat de IMAS, 68,2% dintre respondenți nu cred că țara va deveni stat membru al UE până în 2028.

Comisia Europeană a propus o serie de reforme pentru extinderea UE, incluzând integrarea treptată și reguli mai stricte pentru candidați. Marta Kos a descris inițiativa ca un nou „moment Helsinki” și a cerut Uniunii Europene să se pregătească pentru o formulă care să funcționeze cu peste 30 de membri.

---