„Detalii privind procesul și hotărârile anterioare

Vladimir Filat a fost condamnat în 2016 de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, pentru infracțiuni de corupție comise în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova și obținerea unor beneficii ilegale în valoare de aproximativ 798 milioane de lei. Vladimir Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare și la achitarea unei amenzi de 3.000 de unități convenționale. Deasemenea, instanța a dispus confiscarea specială a bunurilor obținute ilegal.

Sentința primei instanțe a fost contestată prin apel atât de procuror, cât și de apărătorii lui Vladimir Filat, precum și de alte părți implicate. În urma apelurilor, la 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a modificat parțial hotărârea instanței de fond. Instanța de apel a confirmat condamnarea, dar a redus suma confiscată, stabilind un total de 472.537.568,78 lei pentru remunerarea ilicită primită de Vladimir Filat. De asemenea, au fost respinse cererile referitoare la ridicarea sechestrului pe bunurile confiscate.

Decizia Curții de Apel a fost atacată cu recurs atât de procuror, cât și de avocații lui Vladimir Filat și alte părți implicate. Cu toate acestea, la 22 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat recursurile inadmisibile, confirmând decizia instanței de apel și subliniind că procedura a respectat drepturile procesuale ale părților implicate, inclusiv în ceea ce privește publicitatea procesului penal.

Ulterior, la 12 decembrie 2017, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a respins o nouă serie de recursuri în anulare, concluzionând că nu au fost identificate vicii fundamentale care să afecteze validitatea hotărârilor anterioare. Instanța a subliniat că soluțiile emise de instanța de apel au fost legale și motivate.

În 2020, avocații lui Vladimir Filat au depus noi recursuri în anulare, dar acestea au fost respinse la 25 februarie 2021, fiind considerate repetate, având în vedere că aceleași argumente fuseseră deja analizate și respinse.

Cererea de revizuire respinsă

În urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 ianuarie 2023, care a constatat o încălcare a art.6 para. 1 CtEDO - din motivul lipsei publicității în cadrul procesului penal, avocații lui Vladimir Filat au depus la 20 iunie 2023 o cerere de revizuire a dosarului penal. Aceștia au invocat faptul că încălcarea drepturilor omului continuă să producă efecte grave asupra clientului lor, ceea ce ar justifica o reexaminare a dosarului.

Cu toate acestea, la 16 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire depusă de către Vladimir Filat și avocații acestuia, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și împotriva deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, 12 decembrie 2017 și 25 februarie 2021.

În conținutul hotărârii sale, CSJ a motivat că redeschidere se recomandă dacă: „a) decizia națională contestată este în esență contrară Convenției, sau (b) violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe procedurale de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor naționale contestate.”, iar ,, hotărârea din 31 ianuarie 2023 CtEDO nu s-a referit la oportunitatea redeschiderii procedurilor naționale. Chiar dacă un asemenea text ar fi existat în hotărârea din 31 ianuarie 2023, aceasta nu poate fi interpretat ca o obligație de a redeschide procesul”.

Totodată, CSJ a subliniat că „violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat”.

Opinie separată

În cadrul deliberărilor, un judecător al Curții Supreme de Justiție a exprimat o opinie separată față de soluția adoptată de majoritatea completului”, se menționează în comunicatul remis de PA.

Ieri, 16 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea depusă de fostul prim-ministru, Vlad Filat, prin care a cerut revizuirea dosarului în care a fost condamnat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constata că liderul PLDM a avut parte de un proces inechitabil și a condamnat Moldova pe această cauză.

„Pronunțarea soluției s-a fǎcut în dulcele stil clasic al Pǎpușarului de Grozești - în secret. De mine și de lume. Așa arǎta Justiția lui Plahotniuc, așa arată și Justiția Maiei Sandu: cu ușile închise, cu ochii dezlegați și cu privirea înfricoșatǎ îndreptatǎ către Stǎpânǎ”, a scris liderul PLDM, după pronunțarea deciziei CSJ.

Vlad Filat a fost reţinut pe data de 15 octombrie 2015, după ce primarul de Orhei Ilan Shor a scris un autodenunţ, în care a afirmat că i-ar fi dat fostului premier mită în valoare de 250 de milioane USD. Filat a fost arestat. Procurorul general de atunci, Corneliu Gurin a solicitat ridicarea imunității lui Vlad Filat. În urma votului, fostul premier a rămas fără imunitate. Vlad Filat a declarat atunci că se aștepta la un asemenea scenariu și a lăsat să se înțeleagă faptul că acesta este orchestrat de către prim-vicepreședintele PD de atunci, Vladimir Plahotniuc.

Vlad Filat a fost învinuit de trafic de influență şi corupere pasivă, iar la 27 iunie 2016 a fost condamnat la nouă ani de închisoare.

Pe data de 9 ianuarie 2019, CtEDO a decis examinarea cererii depuse de Vlad Filat în regim prioritar. Politicianul s-a plâns la CtEDO de încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dar şi de încălcarea dreptului la viaţă privată. După examinare, CtEDO a redus pedeapsa cu 685 de zile, adică un an şi zece luni.

Vlad Filat a fost eliberat înainte de termen, pe 3 decembrie 2019.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis pe 31 ianuarie 2023 o hotărâre în cauza fostului premier Vlad Filat intentată împotriva statului Republica Moldova, prin care a constatat violarea Articolului 6 din Convenție - dreptul la un proces echitabil. În baza acesteia, fostul premier a cerut rejudecarea cauzei în care a fost condamnat.

CSJ a amânat de nenumărate ori pronunțarea deciziei și chiar a schimbat completele de judecată.

Pe data de 20 ianuarie 2024, procurorii au cerut 7 ani de închisoare pentru fostul premier Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, în baza unui dosar deschis încă acum 9 ani. „Nu este un dosar nou – este o „creaţie” a procurorilor lui Plahotniuc. Dar Maia Sandu nu s-a sinchisit să apeleze la dosarele şi la oamenii lui Plahotniuc. Important efect să fie și să-mi închidă mie gura”, a anunțat Vlad Filat pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Vladimir Filat, în perioada anului 2013, deţinând funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), fiind persoană publică, cunoscând că prin intermediul lui Ion Rusu, cu care era în relaţii de afinitate, deţine mijloace financiare dobândite prin acţiuni de corupţie din BC ,,Banca de Economii” SA în sumă totală de 12 847 902 MDL, a convertit și a transferat mijloacele financiare, prin intermediul companiilor gestionate de către persoana interpusă Ion Rusu, pe contul companiei nerezidente ”GREENBERG QUINLAN ROSNER RESEARCH” LTD în scopul achitării serviciilor de consultanță electorală a campaniei din 2013, prestate în beneficiul PLDM. Filat nu-și recunoaște vinovăția și declară că e un dosar fabricat de Vladimir Plahotniuc.

Sentința urma să fie pronunțată de către magistrați pe data de 29 aprilie 2024. „Acest dosar a fost aruncat în instanța de judecată în 2019, încă în perioada „statului capturat”. Este un dosar evident politic, neprobat în vreun fel”, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova la UNInterviu pentru UNIMEDIA.

Pe data de 7 mai 2024, fostul prim-ministru, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost achitat în dosarul în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

---