„Anterior, CSP a avizat negativ versiunea inițială a proiectului Ministerului Finanțelor. La etapa actuală, în versiunea din 11 septembrie, CSP a constatat că propunerile de revizuire au fost valorificate doar parțial. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2027, urmează a fi aplicate 6 valori de referință, în sistemul procuraturii, valoarea e de 6200, care vor fi aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2027 și potrivit art. 12, al. 15 din Legea 270 în redacția proiectului reexaminarea lor anuală se va face în limita creșterii anuale prognozate a PIB. Nivelul remunerării procurorilor trebuie să fie comparabil cu cel al judecătorilor aflați la niveluri corespondente. Orice diferențiere, fie față de sistemul judecătoresc, fie în interiorul sistemului Procuraturii, trebuie să rezulte din criterii obiective de evaluare și să fie motivată în nota de fundamentare. În lipsa acestei fundamentări, diferențierea are un caracter arbitrar. Nota de fundamentare nu face nicio referire la cele două hotărâri ale CC. Proiectul accentuează caracterul discreționar al ajustării, eliminând pragul minim existent. Valoarea de referință aplicabilă procurorilor nu poate fi inferioară celei aplicabile judecătorilor aflați în aceeași situație în raport cu evaluarea externă. Referitor la decalajul dintre salarizarea judecătorilor și a procurorilor, fiind perpetuat de acest proiect de lege și s-a adâncit constant după abrogarea Legii 328, sub regimul căreia salariul procurorilor era stabilit prin raportare procentuală la salariul judecătorului, iar sistemul actual distinge cele două profesii atât prin coeficient, cât și prin valorile de referință. În iulie 2025, valorile de referință au fost majorate cu 5% pentru procurori și 20% pentru judecători. Proiectul actual menține decalajul prin 2 pârghii cumulative:

• Clasa de salarizare - procurorul din cadrul Procuraturii teritoriale este poziționat cu 5 clase sub judecătorul de nivel corespondent și într-un grad de salarizare inferior.
• Valoarea de referință pentru persoanele care nu au fost supuse evaluării externe - nota de fundamentare stabilește 4700 de lei pentru procurori și 5000 lei pentru judecători, deși situația lor în raport cu evaluarea este identică. Diferențierea nu e motivată și contrazice logica proiectului, care tratează identic judecătorii și procurorii ori de câte ori criteriul e unul statuat.

Echivalența celor două profesii nu e una de oportunitate, ci rezultă din arhitectura constituțională și legală a justiției. Biroul Consultativ al Procurorilor europeni a subliniat că remunerarea adecvată a procurorilor reduce și riscul de corupție, iar experții au recomandat salarizarea procurorilor la un nivel cu cel al judecătorilor.

Dacă ne referim la procuraturile teritoriale în raport cu judecătoriile teritoriale și procuraturile specializate, proiectul le plasează pe ultima treaptă a grilei de salarizare, cu dublu decalaj față de judecătoriile teritoriale și procuraturile specializate.

O altă diferențiere este cea referitoare la Procuratura Generală în raport cu Curtea Supremă d Justiție. Un decalaj de 13-16 clase la nivel de execuție, în condițiile în care la funcțiile de vârf aceasta e de 2-6 clase creează un stimulent pentru plecarea procurorilor cu experiență din PG.

Referitor la poziționarea CSP în raport cu CSM, ne păstrăm poziția expusă și la proiectul anterior, iar funcția de președinte al CSP să fie clasată în aceeași clasă de salarizare ca și funcția de președinte al CSM, cu același coeficient, ținând cont de similitudinea actelor consilii.

Obiecțiile nu urmăresc majorarea generalizată a cheltuielilor de personal, ci colectarea unor soluții punctuale, identificabile și motivate, transpunerea hotărârii CC, corelarea cu sistemul judecătoresc și coerența internă a grilei de salarizare în sistemul procuraturii. Soluțiile propuse sunt proporționale și compatibile cu obiectivul de sustenabilitate financiară a reformei, vizează un număr limitat de funcții, nu afectează arhitectura generală a grilei și pot fi implementate etapizat în cadrul planului de măsuri pentru implementarea reformei sistemului de salarizare din sectorul bugetar propus pentru anii 2026 -2032”, a punctat membra CSP, Elena Roșior.

Hotărârea ( https://csp.md/.../hot.csp_avizare_lege_salarizare... ) motivată a CSP privind proiectul de lege poate fi consultată pe pagina web oficială a Consiliului, în secțiunea „Hotărâri”.

În iunie 2026, CSP a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar și a solicitat remiterea acestuia autorilor pentru revizuire și completare. „Concluzia la care am ajuns este că proiectul, în forma actuală, ridică multiple semne de întrebare și nu oferă răspunsuri convingătoare pentru sistemul procuraturii. Procurorul nu este un simplu bugetar”, a spus Elena Roșior.

Pe 4 decembrie 2026, Guvernul Munteanu a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, cu un deficit record de 21 de miliarde de lei. „Trebuie să recunosc, deficitul nu e mic, dar circa jumătate din acesta va merge în investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. Totodată, proiectul prevede un PIB nominal de 377 miliarde lei, o inflație anuală de 4,3% la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17.400 lei. Pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea sumei de circa 5,6 miliarde lei.

Sindicatele au criticat modul în care le-a fost prezentat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu doar o zi înainte de a fi aprobat de Guvern, dar și unele prevederi din acesta, care se refereau la lefurile bugetarilor. „Spre regret nu s-a făcut nicio modificare la valoarea de referință de 2500 lei, la care se referă majoritatea angajaților din sectorul bugetar - ceea ce ține de învățământ, autorități, Ministerul Afacerilor Interne. Legea 270 privind sistemul de salarizare prevede că valoarea de referință trebuie să fie modificată anual, în dependență de situația economică, dar nu mai puțin decât rata inflației, rata inflației pentru anul curent e 7,6%, deci, ar trebui să fi fost măcar o indexare de 7,6% a acestei valori de referință”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Ministrul de atunci al Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a justificat în fața Sindicatelor, pentru că a prezentat în ultimul moment proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, dar și explică lipsa majorărilor la salariile bugetarilor. „Înțeleg și sunt de acord și accept critica. Ne cerem iertare și o să rugăm înțelegere”, a spus ministrul, la ședința de astăzi a Guvernului.

La 12 decembrie 2025, noaptea târziu, deputații PAS au aprobat bugetul pentru 2026: „În criză sunt doar profesorii, Președinția cu 44 mil. lei nu e afectată”, a declarat deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju.

---