În cadrul ședinței CSP, membrii Consiliului au examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în contextul reformei salarizării în sectorul public și au atenționat că documentul, în forma actuală, nu ține cont de particularitățile sistemului procuraturii și riscă să afecteze atractivitatea profesiei de procuror.

„Reforma salarizării trebuie realizată cu respectarea strictă a principiului nediminuării veniturilor salariale aflate în plată, garanțiilor privind independența Procuraturii și a organelor sale de autoadministrare, precum și a standardelor europene referitoare la remunerarea adecvată a procurorilor”, a menționat Elena Roșior.

Potrivit acesteia, noua arhitectură salarială presupune o reconfigurare substanțială a claselor de salarizare, iar pentru mai multe categorii de personal din cadrul Procuraturii și al organelor de autoadministrare, coeficienții propuși sunt inferiori celor aplicați în prezent.

„Concluzia la care am ajuns este că proiectul, în forma actuală, ridică multiple semne de întrebare și nu oferă răspunsuri convingătoare pentru sistemul procuraturii”, a declarat ultima.

O altă critică expusă vizează lipsa unei analize distincte a impactului reformei asupra Procuraturii. CSP susține că nota informativă nu conține date privind deficitul de procurori, funcțiile vacante, fluctuația de personal sau efectele asupra reformei justiției și procesului de evaluare externă.

„Proiectul ignoră complet particularitățile sistemului procuraturii. Practic, Procuratura este tratată ca orice altă instituție bugetară. Ori procurorul nu este un simplu funcționar bugetar. Procurorul execută o funcție constituțională, participă la înfăptuirea justiției și reprezintă una dintre instituțiile-cheie ale statului de drept”, a fost unul dintre argumentele prezentate în cadrul ședinței.

A fost criticat și diminuarea unor mecanisme de stimulare financiară.

„Autorii afirmă că urmăresc creșterea atractivității funcțiilor, retenția personalului și motivarea performanței. Însă, în același timp, proiectul propune reducerea sporului pentru performanță, reducerea premiului anual, reducerea compensației pentru exercitarea funcțiilor vacante și eliminarea unor mecanisme salariale existente”, s-a arătat în intervenție.

Totodată, CSP consideră că funcția de procuror ar trebui inclusă în categoria funcțiilor greu de ocupat, având în vedere dificultățile de recrutare din ultimii ani.

Un alt aspect contestat de CSP este excluderea Consiliului din procesul de evaluare a funcțiilor.

„Nu putem discuta despre independența sistemului procuraturii și, simultan, să excludem organul de autoadministrare din procesul de evaluare a funcțiilor”, au subliniat membrii Consiliului.

În final, Elena Roșior a concluzionat că proiectul nu demonstrează că va contribui la creșterea atractivității profesiei de procuror, nu garantează includerea acestei funcții în categoria funcțiilor greu de ocupat și nu explică suficient compatibilitatea soluțiilor propuse cu standardele europene.

„Considerăm că proiectul necesită să fie reexaminat nu pentru că sistemul salarizării nu trebuie reformat, ci pentru că această reformă trebuie să țină cont de realitățile sistemului procuraturii și de rolul constituțional al procurorilor”, a concluzionat Elena Roșior.

Pe 4 decembrie 2026, Guvernul Munteanu a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, cu un deficit record de 21 de miliarde de lei. „Trebuie să recunosc, deficitul nu e mic, dar circa jumătate din acesta va merge în investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. Totodată, proiectul prevede un PIB nominal de 377 miliarde lei, o inflație anuală de 4,3% la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17.400 lei. Pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea sumei de circa 5,6 miliarde lei.

Sindicatele au criticat modul în care le-a fost prezentat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu doar o zi înainte de a fi aprobat de Guvern, dar și unele prevederi din acesta, care se referă la lefurile bugetarilor. „Spre regret nu s-a făcut nicio modificare la valoarea de referință de 2500 lei, la care se referă majoritatea angajaților din sectorul bugetar - ceea ce ține de învățământ, autorități, Ministerul Afacerilor Interne. Legea 270 privind sistemul de salarizare prevede că valoarea de referință trebuie să fie modificată anual, în dependență de situația economică, dar nu mai puțin decât rata inflației, rata inflației pentru anul curent e 7,6%, deci, ar trebui să fi fost măcar o indexare de 7,6% a acestei valori de referință”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a justificat în fața Sindicatelor, pentru că a prezentat în ultimul moment proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, dar și explică lipsa majorărilor la salariile bugetarilor. „Înțeleg și sunt de acord și accept critica. Ne cerem iertare și o să rugăm înțelegere”, a spus ministrul, la ședința de astăzi a Guvernului.

„Am vrea să mărim salariile și pensiile, dar o vom face foarte prudent”, a declarat premierul Alexandru Munteanu, înainte de ședința Guvernului.

La 12 decembrie 2025, noaptea târziu, deputații PAS au aprobat bugetul pentru 2026: „În criză sunt doar profesorii, Președinția cu 44 mil. lei nu e afectată”, a declarat deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju.

---