„Unii filosofi bâcoriverani definesc libertatea ca scumpire substanțială și inopinată a prețurilor la electricitate, fără nici un fel de acțiuni de mitigare și remediere.

Unii filosofi bâcoriverani chiar se întreabă retoric, cât oare ne costă așa libertate? In mod neretoric și model static - vreo 6 miliarde de lei pe an, sau vreo 2% din PIB. Dacă includem și multiplicatorul economic, și efectele asupra unor industrii critice - probabil de vreo 2-3 ori mai mult în primul an.

Știam oare noi că putem rămâne fără gaz gratis pentru curent ieftin? Clar că nimeni nu-și putea imagina atare scenarii, mai ales după sezonul 22-23. Și ce am făcut să ne pregătim? Am grăbit construcția liniilor de înaltă tensiune spre România? Am dezvoltat proiecte solide de generare alternativă și de stocare a energiei?  Am construit alternative fezabile? Măcar am dat facilități fiscale pentru importul de echipamente care ar reduce vulnerabilitatea energetică? 

Fiind și eu nestrăin filosofiei aș pune câteva întrebări alternative:

- Cât costă stupiditatea?

- Cât costă iresponsabilitatea?

- Cât costă ipocrizia?”

Replici subtile în adresa unul altuia au mai existat și anterior. „Englezii sunt cunoscuți prin maniera de a pleca fără a-și lua rămas bun. Pe când rușii au moda să-și ia rămas bun fără să plece”, a declarat fostul șef al Căii Ferate, Oleg Tofilat, la scurt timp după demisia lui Andrei Spînu.

În martie 2024, la peste o lună după demisia lui Oleg Tofilat de la CFM, Andrei Spînu declara: Atunci când e mai greu, rămâi și pui umărul, nu pleci.

Fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, a venit cu o reacție după ce furnizorii de energie electrică au cerut majorarea tarifelor la gaz. „Eu nu știu cât costă libertatea, dar sunt sigur că costă mai mult decât toți kWh de energie electrică consumați de un om, de o familie într-o viață”, a scris ex-ministrul pe rețele.

„Solicitarea de ajustare a prețurilor la energia electrică furnizată se datorează în cea mai mare parte creșterii exponențiale a costurilor de procurare a energiei electrice din diferite surse, în baza contractului semnat cu S.A. Energocom”. Este explicația furnizorului Premier Energy privind creșterea tarifelor la energie electrică.

Agenția Națională pentru Reglementare Energetică a propus tarife diferite la curent electric, față de cele solicitare de furnizori.

La 3 ianuarie, ANRE a apobat tarifele la curentul electric. Astfel, tariful pentru energia electrică furnizată de „Premier Energy” a ajuns la 4 lei și 10 bani (fără TVA) pentru kw/h.Tariful pentru energia electrică furnizată de „FEE Nord” a fost majorat cu 65% și constituie 4 lei și 68 de bani (fără TVA) pentru kw/h.

„Este o presiune enormă atât pentru cetățeni cât și pentru Administrațiile Publice Locale și agenții economici. Ca și consecință vor crește restul prețurilor la servicii și produse. Oamenii vor fi nevoiți să achite mai mult nu doar pentru energie, dar și pentru consumul zilnic”. Este reacția primarului capitalei, Ion Ceban, după ce furnizorii de energie electrică au cerut majorarea tarifelor.

SA „Moldovagaz”, împreună cu SA „Energocom”, este dispusă să ofere asistență, inclusiv suportul tehnic și comercial, SRL Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze pe baza condițiilor de piață, pentru a asigura locuitorii din stânga Nistrului cu resurse energetice în situația de criză actuală”. Anunțul a fost făcut de compania Moldovagaz, într-un comunicat de presă.

„Independența nu este ușoară. Și costă. Vecinii noștri plătesc cu vieți omenești și tragedii zilnice. Noi – cu facturi mai mari”. Este reacția vicepreședintei Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, după ce furnizorii au cerut tarife mai mari la energie electrică.

Premier Energy, Red Nord și FEE-Nord solicită Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifelor la energia electrică.

Liderul PSRM, Igor Dodon, consideră că „Guvernul Maiei Sandu poartă resposabilitate pentru criza energetică din țară”. „Da, actuala guvernare poate să dea vina pe orișicare, pe ruși, pe ucraineni, pe extratereștri, dar ea se face vinovată că am ajuns în această situație”, a declarat fostul șef de stat.

Pe data de 30 decembrie, președinta Maia Sandu a purtat discuții pe criza energetică, cu premierul Dorin Recean, speakerul Igor Grosu și vicepremierul Oleg Serebrian. „Împreună cu partenerii de dezvoltare vom acorda ajutor umanitar cetățenilor noștri de pe malul stâng”, a menționat șefa statului.

Gazprom va opri livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, anunță compania.

Pe data de 17 decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că gigantul rus Gazprom nu a făcut rezervări de capacitate de transport pentru luna ianuarie 2025, pentru Republica Moldova.

Parlamentul a aprobat pe data de 13 decembrie instituirea stării de urgență, în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie 2024.

La 5 decembrie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a șefului Energocom, Victor Bînzari, și a lui Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz.

Totodată, Recean a declarat că va prelua portofoliul de ministru al Energiei: „Până la identificarea unui nou ministru al energiei, anume eu voi prelua portofoliul de ministru al Energiei și voi coordona gestionarea acestui sector important al țării”.

Victor Parlicov a venit cu o reacție după ce premierul i-a solicitat demisia și i-a preluat portofoliul de la Ministerul Energiei: „Nu au încredere și nu au nevoie de mine - plec, care este problema?!”.

Anterior, Victor Parlicov a explicat în ce mod s-a ajuns la solicitarea de majorare a tarifului la gaz din partea Moldovagaz, după ce în septembrie, premierul Dorin Recean dădea asigurări populației că în noul sezon de încălzire, moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și la electricitate.

Parlamentul a organizat pe data de 3 decembrie ședință publică privind majorarea tarifului la gazele naturale și impactul acesteia asupra consumatorilor și economiei naționale, organizată de Comisia economie, buget și finanțe.

Președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a informat că 80% din volumele necesare de gaze pentru sezonul de iarnă, sunt asigurate. „Lunile decembrie și ianuarie sunt total acoperite”.

Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.

În noiembrie, Victor Parlicov a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.

Revenit în Moldova, Parlicov a prezentat detalii despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Sankt Petersburg.

Victor Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.

Totodată, fostul ministrul Energiei a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.

---