„Prin acest mesaj vreau să anunț public că am depus o plângere penală pe numele lui Victor Bodiu, fost președinte al Consiliului de Administrare al Băncii de Economii, pentru mărturii false depuse în instanță împotriva mea.

Această plângere nu este un act de răzbunare și nici un exercițiu de imagine. Este un demers necesar, după ani în care o minciună rostită sub jurământ a fost acceptată, protejată și transformată în fundamentul unei condamnări penale.

În fața instanței de judecată, Victor Bodiu a declarat că, în februarie 2013, ar fi avut loc o întâlnire în clădirea Guvernului Republicii Moldova, la solicitarea mea, între el și un presupus reprezentant al unei bănci rusești, Pavel Neumyvakin. Acea întâlnire, potrivit martorului, ar fi stat la originea unor decizii majore legate de Banca de Economii și ar fi constituit punctul de plecare al unei pretinse conduite infracționale care mi-a fost imputată ulterior.

Această declarație nu a fost una accidentală. A fost precisă, detaliată, localizată în timp și spațiu. A fost rostită sub jurământ, cu avertizarea expresă privind răspunderea penală pentru mărturie mincinoasă. Și, cel mai grav, a devenit elementul central al acuzării, baza pe care s-a construit întregul scenariu de condamnare pentru corupere pasivă.

Problema este una fundamentală: această întâlnire nu a avut loc și nu putea avea loc.

Am prezentat instanțelor probe oficiale emise de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova și de autoritățile de frontieră ale Ucrainei, care demonstrează fără echivoc că persoana indicată de martor nu a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în perioada respectivă și nu putea ajunge la Chișinău nici pe cale legală, nici pe cale ocolitoare, nici prin regiunea transnistreană. Aceste probe exclud material posibilitatea faptului declarat.

În paralel cu aceste dovezi oficiale, au apărut și probe indirecte, independente, provenite din investigații jurnalistice. Presa de investigație a reușit să-l identifice și să îl contacteze direct pe presupusul „bancher rus”. Acesta a declarat public, în mod explicit și fără echivoc, că nu a fost în Republica Moldova în perioada indicată, că nu a avut nicio întâlnire în clădirea Guvernului și că nu a participat la negocieri privind Banca de Economii.

Aceste declarații jurnalistice nu contrazic probele oficiale, ci le confirmă. Ele întăresc concluzia că episodul relatat de martor este un fals integral. Avem, așadar, o convergență între probele statului și constatările presei independente, ambele indicând același lucru: faptele descrise de martor nu s-au produs.

Și totuși, instanțele de judecată au refuzat să excludă declarațiile mincinoase din materialul probator. Au refuzat să dispună verificarea lor efectivă. Au refuzat audierea persoanei indicate ca participant la întâlnire. Au respins solicitările de cooperare judiciară internațională. Au preferat să inventeze ipoteze speculative despre posibile intrări neînregistrate, în loc să se raporteze la probele oficiale și la confirmările publice existente.

Pe baza acestei minciuni s-a construit un întreg concept de condamnare. Pe baza mărturiilor mincinoase ale lui Victor Bodiu s-a suplinit lipsa probelor reale. Pe baza lor s-a justificat existența unei infracțiuni. Iar rezultatul final a fost condamnarea mea la 8 ani de închisoare.

Motivul pentru care această plângere este depusă acum este determinat de faptul că alte căi legale de verificare a situației nu mai sunt disponibile. Am așteptat pronunțarea Curții Europene a Drepturilor Omului, cu speranța legitimă că hotărârea acesteia va conduce la rejudecarea cauzei. După ce Curtea Supremă de Justiție a refuzat însă trimiterea dosarului la rejudecare, orice altă cale procedurală de clarificare a faptelor a devenit imposibilă. În aceste condiții, sesizarea Procuraturii a rămas singura posibilitate de a investiga mărturiile false și de a stabili adevărul.

Pornind de la cele expuse, mă adresez public Procurorului General al Republicii Moldova să dispună, în termeni imediați, investigarea acestei plângeri.

Indiciile de mărturie mincinoasă sunt clare și susținute atât de probe oficiale ale statului, cât și de confirmări independente provenite din presa de investigație. Orice refuz de a acționa va însemna asumarea faptului că, în Republica Moldova, se poate condamna un om pe baza unei minciuni tolerate.

Este esențial ca societatea să înțeleagă un lucru simplu: mărturia falsă în instanță este o infracțiune gravă, cu consecințe penale severe. Este o faptă care distruge destine, compromite procese judiciare și transformă justiția într-un instrument arbitrar. Nimeni care depune declarații mincinoase sub jurământ nu trebuie să se simtă protejat de tăcerea instituțiilor.

Am depus această plângere pentru că adevărul nu poate rămâne captiv unei hotărâri bazate pe fals. Pentru că libertatea unui om nu poate fi prețul unei construcții judiciare convenabile. Și pentru că un stat care nu sancționează minciuna în instanță încetează să mai fie stat de drept.

Aceasta nu este doar lupta mea. Este o confruntare între adevăr și un simulacru de justiție”, a declarat Vlad Filat.

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea depusă de fostul prim-ministru, Vlad Filat, prin care a cerut revizuirea dosarului în care a fost condamnat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constata că liderul PLDM a avut parte de un proces inechitabil și a condamnat Moldova pe această cauză.

Vlad Filat a fost reţinut pe data de 15 octombrie 2015, după ce primarul de Orhei Ilan Shor a scris un autodenunţ, în care a afirmat că i-ar fi dat fostului premier mită în valoare de 250 de milioane USD. Filat a fost arestat. Procurorul general de atunci, Corneliu Gurin a solicitat ridicarea imunității lui Vlad Filat. În urma votului, fostul premier a rămas fără imunitate. Vlad Filat a declarat atunci că se aștepta la un asemenea scenariu și a lăsat să se înțeleagă faptul că acesta este orchestrat de către prim-vicepreședintele PD de atunci, Vladimir Plahotniuc.

Vlad Filat a fost învinuit de trafic de influență şi corupere pasivă, iar la 27 iunie 2016 a fost condamnat la nouă ani de închisoare.

Pe data de 9 ianuarie 2019, CtEDO a decis examinarea cererii depuse de Vlad Filat în regim prioritar. Politicianul s-a plâns la CtEDO de încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dar şi de încălcarea dreptului la viaţă privată. După examinare, CtEDO a redus pedeapsa cu 685 de zile, adică un an şi zece luni.

Vlad Filat a fost eliberat înainte de termen, pe 3 decembrie 2019.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis pe 31 ianuarie 2023 o hotărâre în cauza fostului premier Vlad Filat intentată împotriva statului Republica Moldova, prin care a constatat violarea Articolului 6 din Convenție - dreptul la un proces echitabil. În baza acesteia, fostul premier a cerut rejudecarea cauzei în care a fost condamnat.

CSJ a amânat de nenumărate ori pronunțarea deciziei și chiar a schimbat completele de judecată.

Pe data de 20 ianuarie 2024, procurorii au cerut 7 ani de închisoare pentru fostul premier Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, în baza unui dosar deschis încă acum 9 ani. „Nu este un dosar nou – este o „creaţie” a procurorilor lui Plahotniuc. Dar Maia Sandu nu s-a sinchisit să apeleze la dosarele şi la oamenii lui Plahotniuc. Important efect să fie și să-mi închidă mie gura”, a anunțat Vlad Filat pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Vladimir Filat, în perioada anului 2013, deţinând funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), fiind persoană publică, cunoscând că prin intermediul lui Ion Rusu, cu care era în relaţii de afinitate, deţine mijloace financiare dobândite prin acţiuni de corupţie din BC ,,Banca de Economii” SA în sumă totală de 12 847 902 MDL, a convertit și a transferat mijloacele financiare, prin intermediul companiilor gestionate de către persoana interpusă Ion Rusu, pe contul companiei nerezidente ”GREENBERG QUINLAN ROSNER RESEARCH” LTD în scopul achitării serviciilor de consultanță electorală a campaniei din 2013, prestate în beneficiul PLDM. Filat nu-și recunoaște vinovăția și declară că e un dosar fabricat de Vladimir Plahotniuc.

Sentința urma să fie pronunțată de către magistrați pe data de 29 aprilie 2024. „Acest dosar a fost aruncat în instanța de judecată în 2019, încă în perioada „statului capturat”. Este un dosar evident politic, neprobat în vreun fel”, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova la UNInterviu pentru UNIMEDIA.

Pe data de 7 mai 2024, fostul prim-ministru, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost achitat în dosarul în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

---