„Recunosc, că indiferent de efortul depus pe parcursul urmăririi penale, eficiența organelor de drept poate fi apreciată doar odată cu adoptarea soluției judecătorești definitive. Activitatea organelor de drept realizează o etapă importantă în aplicarea legii penale, însă nu și cea finală. Este important să înțelegeți că finalitatea în toate aceste cauze penale este în mâinile judecătorilor. Cunoașteți cine sunt judecătorii care examinează aceste cauze penale și așa cum formulați întrebări către organele de drept, Procuratură, Poliție, CNA, unde suntem deseori criticați pentru pretinse acțiuni de lipsă de reacție sau lipsă de transparență, consider că aceleași întrebări pot fi acordate și magistraților care examinează aceste dosare”, a punctat Procurorul General, Ion Munteanu, în cadrul conferinței de astăzi.

Suntem în fața unei provocări fără precedent. Acțiunile infracționale sunt puse în aplicare de organizațiile și grupări criminale organizate, coordonate și finanțate de entități din afara țării. Aceste formațiuni utilizează tot spectrul de instrumente infracționale folosite în cadrul unui război hibrid, fără a ține cont de resurse, materiale financiare umane și timp. Este nu doar demnitatea noastră profesională în joc, este ăusă existența noastră ca stat de drept, este viitorul nostru, în fața amențirărilor reprezentate de crima organizate. Sunt convins că vom trece peste aceste provocări fără precedent, dat va fi necesar să ne angajăm într-un dialog mai sincer și deschis în tot ce înseamnă modificări legislative, procesual-penale. 

Nu este corect să ceri curaj, dedicație, muncă neîntreruptă de la cei care sunt supuși unor reforme interminabile, adesea spontane și inițiate de experți care nu consideră necesar să consulte profesioniștii din domeniu. Existența unui minim de stabilitate legislativă este absolut necesară funcționalității eficiente a organelor de drept. Ne-a fost impusă o etichetă de corupție, în contextul unor reforme structurale și procedurale continue, implementate în grabă, fără o analiză adecvată a riscurilor și consecințelor asupra capacităților reale ale organelor de drept. În spatele fiecărui caz stau sute de documente și zeci de proceduri și discutăm despre mii de cazuri. Procurorii nu crează legea, procurorii o aplică”, a mai subliniat Munteanu.

 

La peste un an după ce Curtea Constituțională a obligat Guvernul să majoreze salariile procurorilor, cel puțin în conformitate cu rata inflației medii anuale la data adoptării bugetului de stat pentru anul următor, hotărârea CC încă nu a fost executată. În acest context, Consiliul Superior al Procurorilor a trimis o scrisoare Înaltei Curți, iar răspunsul Executivului a fost prezentat la ultima ședință a CSP. Totodată, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a dat asigurări că, ministerul pe care îl conduce a reiterat la Guvern necesitatea de majorare a lefurilor pentru procurori, dar a subliniat că „este important să fie și eforturi reciproce și rezultate, pe care societatea le așteaptă de la procurori și de la justiție”.

La începutul lunii august 2023, Curtea Constituțională a adoptat o decizie potrivit căreia, salariile procurorilor vor fi ajustate cel puțin la rata inflației. Asta după ce procurorul general interimar, Ion Munteanu, a depus o sesizare la Înalta Curte, pe acest subiect.

În primăvara anului 2023, după ce Guvernul a anunțat majorarea salariilor miniștrilor, premierul Dorin Recean a venit cu mai multe explicații pe marginea acestei decizii. „E absurd când un ministru are un salariu mai mic decât cineva pe șantier sau chelnerii din cafeneaua de peste drum”, a declarat Recean. Totodată, el a anunțat că Guvernul va propune Parlamentului să accepte o rectificare bugetară, care conține inclusiv procesul de creștere a salariilor din sectorul public.

La rândul său, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, împreună cu Asociația Procurorilor din RM și Asociația Sindicală de Ramură a Angajaților Organelor Procuraturii Republicii Moldova au emis o declarație prin care spuneau că „apreciază intenția Guvernului țării de a majora substanțial remunerarea angajaților din sectorul bugetar”, dar „constată cu regret că acest proiect nu este în corelare cu reforma în sectorul justiției, aflată în plin proces de implementare, și pe cale de consecință, va avea un impact de periclitare, în special cu referință la angajații Procuraturii”.

Solicitat să comenteze solicitarea Consiliului Superior al Procurorilor de a majora salariile procurorilor, Mihai Popșoi, pe atunci deputat PAS, a declarat: „Nu cred că există oameni în sectorul public sau cel privat care nu vor salarii mai mari, e firesc să dorești acest lucru. Cât privește activitatea Procuraturii, cetățenii și-ar dori o eficiență mai mare a instituției”.

---