Circumstanțele cauzei 

La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. f) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. f) din Codul jurisdicției constituționale, de către dl Dumitru Robu, Procuror General interimar la data respectivă. 

Autorul sesizării i-a solicitat Curții Constituționale să exercite controlul constituționalității articolului 30 alin. (4) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorului bugetar și  al articolului XXVII pct. 2), 3) și 4) din Legea nr. 271 din 23 noiembrie 2018. 

La 12 decembrie 2022, dl Ion Munteanu, Procuror General interimar, a depus un supliment la sesizarea nr. 18a/2022, prin care a solicitat exercitarea controlului de constituționalitate și al articolelor 12 alin. (15), 29 alin. (2) și al Anexei nr. 4 Tabelul 1, în partea referitoare la procurori, din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. 

Autorul sesizării a afirmat că prevederile atacate încalcă articolele 1 alin. (3), 6, 46, 54, 124 din Constituție și 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană. 

La etapa verificării admisibilității sesizării, Curtea a stabilit că normele al căror control se solicită vizează doar articolele 12 alin. (15), 29 alin. (2) și Anexa nr. 4 Tabelul 1 din Lege, care reglementează valoarea de referință și coeficienții de salarizare aplicabili față de procurori. 

Analiza Curții 

În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că o serie de instrumente juridice internaționale au stabilit și au dezvoltat principiul independenței procurorilor. Astfel, conform Liniilor directoare ale ONU privind rolul procurorilor, statele membre trebuie să se asigure că procurorii sunt apți să-și exercite atribuțiile profesionale fără intimidări, impedimente, hărțuiri, ingerințe necorespunzătoare sau expunere nejustificată la răspundere civilă, penală sau de altă natură din partea altor autorități. Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a menționat în Recomandarea (2000)19 privind rolul urmăririi penale în justiția penală că: „Statele trebuie să ia măsuri corespunzătoare, astfel încât procurorii să-și poată îndeplini atribuțiile fără ingerințe nejustificate sau fără a fi expuși unei responsabilități nejustificate penale, civile sau de altă natură.” (HCC nr. 25 din 29 octombrie 2020, § 41). 

Curtea a notat că Având în vedere că sesizarea contestă salarizarea procurorului, Curtea a examinat dacă dispozițiile contestate ale Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar respectă exigențele care rezultă din articolele 124 alin. (1) și 125¹ alin. (1) din Constituție, i.e. dacă îi permit procurorului să-și îndeplinească atribuțiile care îi sunt delegate de Legea Fundamentală. 

Curtea a observat că procurorilor le sunt acordate prin lege importante atribuții referitoare la pornirea urmăririi penale, la colectarea probelor privind  existența faptei și a vinovăției făptuitorului, la reprezentarea învinuirii în fața instanței de judecată ș.a. 

Curtea a reținut că procurorul, la fel ca și judecătorul, nu poate să acționeze într-un caz în care are un interes personal sau atunci când există motive care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea sa. Mai mult, Curtea a observat că procurorul exercită nu doar funcția acuzatorului de stat, ci și responsabilități care țin de buna desfășurare a procesului penal, cum ar fi aplicarea măsurilor de protecție a victimei sau a martorilor în proces. De asemenea, în procesul penal, procurorul veghează la respectarea legalității și la aplicarea corectă a legii de către instanțele de judecată, având posibilitatea să conteste cu apel sau cu recurs actele judecătorești pe care le consideră neîntemeiate sau ilegale. 

Curtea a constatat că articolul 29 alin. (2) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar le oferă autorităților competente o marjă discreționară largă privind condițiile în care are loc ajustarea remunerației procurorilor. Astfel, deși legislativul a majorat, începând cu anul 2020, valoarea de referință pentru unele categorii de funcționari publici, remunerația procurorilor nu a suferit nicio modificare, în pofida faptului că inflația a diminuat din puterea de cumpărare a salariilor procurorilor (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 21 din 6 decembrie 2022, § 60). 

Curtea a subliniat că ajustarea salariilor procurorilor nu trebuie să depindă exclusiv de puterea executivă sau cea legislativă ca autorități competente de a elabora și de a adopta bugetul de stat (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 21 din 6 decembrie 2022, § 70). 

Curtea a precizat că nivelul salariului influențează decizia procurorilor privind încetarea carierei. Curtea a reținut că majoritatea procurorilor acced în funcție în tinerețe, proiectându-și o carieră de durată. Deși la data ocupării funcției majoritatea procurorilor sunt conștienți de necesitatea unor sacrificii financiare, Curtea a subliniat că ei nu trebuie puși în situația de a-și epuiza resursele personale sau de a se îndatora. 

Hotărârea Curții: 

Pornind de la argumentele invocate: 

Curtea a admis parțial sesizarea depusă de dl Dumitru Robu, Procuror General interimar la data depunerii sesizării. 

Curtea a recunoscut constituționale articolele 12 alin. (15), 29 alin. (2) și Anexa nr. 4 Tabelul 1, în partea referitoare la procurori, din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în măsura în care ajustarea anuală a mărimii valorii de referință de salarizare a procurorilor este obligatorie și se bazează, cel puțin, pe rata inflației medii anuale la data adoptării Legii bugetului de stat pentru anul următor. 

Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea în capătul său referitor la controlul constituționalității articolului 30 alin. (4) din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și articolului XXVII punctele 2), 3) și 4) din Legea nr. 271 din 23 noiembrie 2018. 

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

„Nu cred că există oameni în sectorul public sau cel privat care nu vor salarii mai mari, e firesc să dorești acest lucru. Cât privește activitatea Procuraturii, cetățenii și-ar dori o eficiență mai mare a instituției”. Despre aceasta a declarat deputatul PAS, Mihai Popșoi, în cadrul unei emisiuni, după ce a fost întrebat cu privire la solicitarea Consiliului Superior al Procurorilor pentru salarii mai mari și cât de corecte și justificate sunt aceste revendicări.

Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, împreună cu Asociația Procurorilor din RM și Asociația Sindicală de Ramură a Angajaților Organelor Procuraturii Republicii Moldova a emis o declarație prin care spune că „apreciază intenția Guvernului țării de a majora substanțial remunerarea angajaților din sectorul bugetar”, dar „constată cu regret că acest proiect nu este în corelare cu reforma în sectorul justiției aflată în plin proces de implementare, și pe cale de consecință, va avea un impact de periclitare, în special cu referință la angajații Procuraturii”.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a anunțat că a analizat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul curent și menționează că „în ceea ce privește majorarea valorii de referință pentru miniștri, în comparație cu judecătorii, constată existența incertitudinii și o lipsă de coerență în realizarea scopurilor propuse de către Guvern”. „Pe de o parte, acesta afirmă scopul majorării substanțiale a remunerării miniștrilor și altor funcționari cu demnitate publică. Pe de altă parte, acesta nu ține cont de principiile stabilite de Curtea Constituțională și instituie un tratament diferențiat de remunerare între judecători și miniștri”, comunică Asociația.

Premierul Dorin Recean a venit cu explicații, la ședința Executivului, de ce creșterea salariilor șefilor din Guvern este prioritară. „E absurd când un ministru are un salariu mai mic decât cineva pe șantier sau chelnerii din cafeneaua de peste drum”, a declarat Recean. Totodată, el a anunțat că Guvernul va propune Parlamentului să accepte o rectificare bugetară, care conține inclusiv procesul de creștere a salariilor din sectorul public.

Curtea de Conturi a venit cu o adresare către Parlament în contextul anunțării, în cadrul ședinței Guvernului din 24 mai 2023, a rectificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul curent. Rectificările vizează, între altele, majorarea salariului de referință pentru unele categorii de bugetari, în special, pentru angajații ministerelor. „Constatăm, cu regret, că Curtea de Conturi nu se regăsește în lista acestor instituții, iar salariile angajaților instituției sunt cu mult mai mici în comparație cu alte instituții publice”, comunică Curtea.

---