„Cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare, cadrele științifico-didactice, cadrele științifice și cadrele de conducere din învățământ vor beneficia, până la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării, la 1 ianuarie 2027, de plăți lunare în valoare de 1.000 de lei net. Acestea vor fi acordate proporțional cu norma didactică și vor constitui, cumulativ, 4.000 de lei net pentru o normă didactică.

Personalul auxiliar din învățământ, precum și personalul auxiliar din celelalte sectoare, va beneficia de o plată unică de 2.000 de lei net, acordată, de asemenea, proporțional cu norma de muncă.

Știu că aceste plăți nu vor fi considerate suficiente de către toată lumea. Ele vin însă să compenseze, cel puțin parțial, angajamentul pe care ni l-am asumat anterior, până la aplicarea noii legi a salarizării.

Majorările salariale propriu-zise vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027, în valorile anunțate în luna iulie și reconfirmate astăzi. Noua lege a salarizării urmează să fie aprobată de Guvern cel târziu în luna octombrie.

Mai jos găsiți estimările privind creșterile salariale. Valorile concrete pot varia ușor de la o persoană la alta, în funcție de vechimea în muncă și de ceilalți parametri care influențează salariul individual.

Important: la creșterile salariale estimate mai poate fi adăugat un spor de performanță de până la 15%. Noul spor este mai mare decât cel prevăzut de mecanismul actual, însă ar urma să fie acordat unui număr mai restrâns de persoane, în funcție de calificativul obținut în urma evaluării și de fondul disponibil la nivelul instituției.

În același timp, acest mecanism este încă în discuție. Analizăm inclusiv opțiunea de a renunța în totalitate la sporul de performanță și de a transfera resursele respective în sporul specific, astfel încât acestea să se regăsească într-o componentă salarială mai predictibilă.

Pentru învățământul general, pentru calculele venitului salarial pentru anul 2026 s-a utilizat valoarea de referință de 2.500 lei, suma fixă de 1.300 lei, sporul de performanță de 10%, sporul specific de 10% pentru funcțiile vizate și gradul didactic, acolo unde este cazul. 

Din ianuarie 2027, simularea folosește valoarea de referință de 4.200 lei. Suma fixă de 1.300 lei nu mai apare separat, fiind absorbită în noua grilă. Pentru cadrele didactice se păstrează sporul specific de 10%, iar gradele didactice urmează să crească: gradul II de la 1.500 la 1.800 lei, gradul I de la 2.800 la 3.100 lei, gradul superior de la 4.000 la 4.600 lei.

Director liceu categoria I: de la 18.268 lei la 21.924 lei, +3.657 lei, adică +20%.

Profesor/educator/învățător fără grad: de la 10.780 lei la 12.335 lei, +1.555 lei, +14,4%.

Profesor/educator/învățător grad II: de la 13.180 lei la 15.008 lei, +1.828 lei, +13,9%.

Profesor/educator/învățător grad I: de la 14.740 lei la 16.438 lei, +1.698 lei, +11,5%.

Profesor/educator/învățător grad superior: de la 16.180 lei la 18.088 lei, +1.908 lei, +11,8%.

Antrenor școală sport grad II: de la 12.370 lei la 15.008 lei, +2.638 lei, +21,3%.

Dădacă și asistent al educatorului: de la 7.150 lei la 9.471 lei, +2.321 lei, +32,5%.

Bucătar-șef: de la 6.897 lei la 9.450 lei, +2.553 lei, +37%.

Pentru vechime, simulările au folosit intervalul de 5-6 ani și majorarea de 3 clase, acolo unde funcția permite această majorare.

Pentru învățământul superior, calculele trebuie citite separat pentru instituțiile cu autogestiune financiară și pentru cele finanțate de la bugetul de stat, deoarece Legea 270 nu vizează de fapt direct instituțiile la autogestiune, unde a crescut semnificativ deja în septembrie 2025 sporul pentru titlul științific.

În baza actuală din 2026, simulările includ valoarea de referință de 2.500 lei, suma fixă de 1.300 lei, sporul de performanță de 10% și sporul pentru titlu de doctor.

- Pentru funcțiile din instituțiile cu autogestiune financiară, sporul pentru titlu de doctor utilizat în simulare este de 4.000 lei.

-- Pentru funcțiile finanțate de la bugetul de stat, sporul pentru titlu de doctor utilizat este de 600 lei.

Din ianuarie 2027, se aplică valoarea de referință de 4.200 lei, fără suma fixă separată. Pentru autogestiune se păstrează sporul pentru titlu de doctor de 4.000 lei, iar pentru bugetul de stat sporul pentru titlu de doctor este calculat la 1.500 lei. Pentru vechime, simularea utilizează 6 ani și majorarea de 3 clase.

Rezultatele pentru învățământul superior sunt:

Profesor universitar, autogestiune: de la 20.358 lei la 21.346 lei, +989 lei, +4,9%.

Conferențiar universitar, autogestiune: de la 19.450 lei la 20.506 lei, +1.056 lei, +5,4%.

Lector universitar, autogestiune: de la 18.103 lei la 19.666 lei, +1.564 lei, +8,6%.

Profesor universitar, buget de stat: de la 16.618 lei la 18.846 lei, +2.229 lei, +13,4%.

Conferențiar universitar, buget de stat: de la 15.710 lei la 18.006 lei, +2.296 lei, +14,6%.

Lector universitar, buget de stat: de la 14.363 lei la 17.166 lei, +2.804 lei, +19,5%”, a anunțat Dan Perciun.

În timp ce unii internauți au adus mulțumiri ministrului, alții au fost critici în adresa acestuia, după măsurile anunțate în locul majorărilor de salarii promise anterior:

„Pe cine luați în bătaie de joc cu asemenea propuneri ?

Ieșiți măcar 5 ani pe teren, într-o școală adevărată. Intrați zi de zi într-o clasă cu 30 sau 36 de elevi și vedeți ce înseamnă să lucrezi cu copii care vin din familii vulnerabile, cu probleme emoționale, sociale și educaționale diferite.

Stați în fața unei clase, pregătiți lecțiile, corectați caiete, evaluați, completați documente, discutați cu părinții, gestionați conflicte și încercați să ajungeți la fiecare copil.

Apoi spuneți-ne dacă 1.000 de lei pe lună reprezintă o compensație corectă pentru responsabilitatea pe care o are un profesor.

Educația nu se face din birou și nici din calcule pe hârtie. Veniți în școli, vedeți realitatea și apoi propuneți salarii și condiții pentru oamenii care țin sistemul în picioare.”

„Cadrele didactice din învățământul profesional tehnic nu primesc acești 4000 lei. Conform declarațiilor din decembrie 2025 a domnului ministru, „compensația de 4000 de lei pentru materiale didactice va fi acordată și profesorilor din învățământului profesional tehnic”. Întrebarea este: vom primi această compensație, în afara celor promise?”

„Nu vă este rușine să faceți acest lucru doar dacă lumea a ieșit la protest, dădaca 7000 și bucătar 6000, rușine de așa salarii, de 6 ani sunteți la guvernare, încercați să trăiți cu 6000?”

„Nota 2 pentru situație. Nu faceți față provocărilor, dar plătesc profesorii din portofelele lor.”

„Multumim! În cazul profesorilor, ar mai fi necesare măsuri care să contribuie nu doar la creșterea salariilor, ci și la recâștigarea prestigiului profesiei didactice.

Situația din unele școli e alarmantă și an de an tot mai rea. Există elevi care folosesc un limbaj obscen, recurg la denigrare sau intimidarea profesorilor, perturbarea orelor, iar atunci când profesorii le atrag atenția, aceștia ajung să fie acuzați de bullying și de faptul că stresează copiii.

Calitatea învățământului nu poate fi îmbunătățită doar prin programe și finanțare, ci și prin cultivarea unei relații bazate pe respect reciproc între elevi, profesori și părinți. Elevii trebuie să aibă nu doar drepturi, ci și responsabilități. În același timp, dreptul de a fi tratat cu respect trebuie garantat fiecărei persoane, indiferent dacă este elev, profesor sau părinte. Statul investește bani publici în educația copiilor, iar transformarea educației într-o bătaie de joc înseamnă risipirea banului public.

În prezent nu există consecințe pentru comportamentele grave, calomnioase sau profund lipsite de respect care să poată fi aplicate în mod real.

Am putea identifica niște măsuri echilibrate, clare și adaptate societății noastre, cel puțin pentru cazurile repetate de denigrare, intimidare și comportament agresiv? Educația, respectul față de instituția școlii și protejarea demnității personalului didactic ar trebui să reprezinte priorități reale.

Exemple de masuri: un cod național de conduită cu abateri și consecințe clare, aplicat atât elevilor, cât și personalului; contract comportamental obligatoriu pentru elevii cu abateri repetate, cu participarea părinților și măsuri reparatorii; sistem independent și rapid de raportare a amenințărilor, hărțuirii și denigrării profesorilor; echipe de intervenție și sprijin juridic pentru incidentele grave; evaluarea anuală a climatului în școli.

În Germania, de exemplu, școala este obligatorie, iar părinții pot primi amenzi usturătoare pentru absențele nemotivate ale copiilor și, în anumite situații, pentru încălcarea obligațiilor școlare. Plecatul în călătorii în timpul școlii nu e permis decât în situații cu adevărat excepționale și permisiunea se cere de la profesori sau directorul școlii, în funcție de situație. La noi, există cazuri când pentru zero răspunsuri la teste, 50% absențe la ore, nici o temă pentru acasă îndeplinită, au pretenția să-i pui 5 și dacă nu-i pui, denigrează profesorii și se plâng ca îi stresează. Și merg în vacanțe chiar și în timpul examenelor.

Ca să fac și o glumă, o taxă pe cuvânt obscen ar umple bugetul statului mai mult decât orice măsură fiscală.”

 

Și Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a venit cu o reacție, după ce premierul Vasile Tofan a anunțat că majorarea salariilor angajaților din educație va fi posibilă abia de anul viitor, deși sindicaliștii au cerut ca aceasta să fie aplicată de la 1 septembrie 2026, în toamnă fiind acordate ajutoare unice. „Respectați-vă promisiunile! Soluțiile propuse urmează a fi analizate”, au precizat responsabilii.

Majorări salariale nu vor fi acordate în acest an, însă Guvernul va achita în luna octombrie ajutoare financiare unice între 2.000 și 4.000 de lei pentru toți bugetarii cu salarii brute sub 20.000 de lei.

Profesorii au cerut majorări de salarii, la protestul de astăzi cu scandări și sunete de clopoței în fața Guvernului.

Și ministrul Educației, Dan Perciun, a oferit o replică de la Guvern pentru profesorii care protestau în PMAN, cerând majorare de salarii: „Republica Moldova investește în educație mult peste media europeană”. Totodată, acesta a fost huiduit în timpul manifestației. În apărare i-a venit premierul Vasile Tofan.

Liderul PSRM, Igor Dodon, susține revendicările cadrelor didactice care au ieșit la protest astăzi și cere Guvernului să-și revizuiască prioritățile bugetare pentru a găsi resurse pentru majorarea salariilor. În același timp, fostul șef de stat susține că protestul profesorilor ar putea fi doar începutul unor acțiuni mai ample și cheamă toate forțele de opoziție să se unească în această toamnă împotriva actualei guvernări. „PAS și aici și-a mințit alegătorii, care în mare parte erau din educație”, a declarat Dodon.

Majorările salariale promise de Guvern nu vor intra, cel mai probabil, în vigoare de la 1 septembrie. Despre aceasta a declarat președinta Maia Sandu, care a precizat că Executivul trebuie să evalueze resursele bugetare disponibile, astfel încât cheltuielile să fie acoperite de venituri.

Premierul Vasile Tofan a prezentat pe 6 august principalele prevederi ale politicii fiscale pentru anul 2027. Reforma urmează să fie supusă consultărilor publice. În acest context, prim-ministrul a precizat că vor crește simțitor taxele la alcool, țigari și cazinouri.

De altfel, Vasile Tofan a promis că noua politică fiscală „va taxa mai puțin munca și mai mult viciile”.

Pe 26 iunie, Ministerul Finanțelor a anunțat că modificarea sistemului de impozitare a salariilor nu va fi aplicată în 2027. Decizia a venit după ce președinta Maia Sandu a declarat, că reforma „nu este gata”

La acel moment, membrii CSP au avizat negativ proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare.

După criticile exprimate de CSP, și Consiliul Superior al Magistraturii s-a declarat nemulțumit de proiectul legii privind noul sistem de salarizare în sectorul bugetar.

De asemenea, Federația Sindicatelor din Moldova „SINDLEX” și-a „exprimat îngrijorarea” față de proiectele de legi elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale privind pensiile militarilor și funcționarilor cu statut special, modificarea garanțiilor sociale și salarizarea în sectorul bugetar. Sindicatul avertizează că aceste inițiative au generat incertitudine și un val de demisii în rândul angajaților din structurile de forță, situație care ar putea afecta capacitatea operațională și securitatea statului.

 

 

---