„Noi propunem ca, în noul proiect, să fie ajustate atât anexa nr. 2, cât și anexa nr. 3 și să fie menținuți coeficienții de salarizare care sunt la moment, iar la judecători propunem să începem salarizarea de la clasa de salarizare 116 până la coeficientul de salarizare 826. Considerăm că anume acest aspect va garanta o independență financiară a judecătorilor și nu va afecta salariul acestora. Mai mult decât atât, aș vrea să menționez că, deși s-a discutat în cadrul grupului de lucru că urmează să fie menținut principiul separării puterilor în stat, constatăm că, reieșind din clasa de salarizare și coeficientul de salarizare, funcțiile de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, președinte al Curții Supreme de Justiție și judecător la Curtea Supremă de Justiție au un nivel mai mic decât funcțiile-cheie, funcțiile care sunt în oglindă din celelalte două puteri în stat, ceea ce, în opinia noastră, încalcă securitatea raporturilor juridice”, a declarat Mitrofan.

Mitrofan a atras atenția că, deși în cadrul grupului de lucru s-a discutat despre respectarea principiului separării puterilor în stat, unele funcții-cheie din sistemul judecătoresc, inclusiv cea de președinte al CSM, președinte al Curții Supreme de Justiție și judecător la Curtea Supremă de Justiție, au fost incluse în categorii salariale inferioare funcțiilor similare din celelalte două puteri ale statului. 

„Noi propunem ca, în noul proiect, să fie ajustate atât anexa nr. 2, cât și anexa nr. 3 și să fie menținuți coeficienții de salarizare care sunt la moment, iar la judecători propunem să începem salarizarea de la clasa de salarizare 116 până la coeficientul de salarizare 826. Considerăm că anume acest aspect va garanta o independență financiară a judecătorilor și nu va afecta salariul acestora. Mai mult decât atât, aș vrea să menționez că, deși s-a discutat în cadrul grupului de lucru că urmează să fie menținut principiul separării puterilor în stat, constatăm că, reieșind din clasa de salarizare și coeficientul de salarizare, funcțiile de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, președinte al Curții Supreme de Justiție și judecător la Curtea Supremă de Justiție au un nivel mai mic decât funcțiile-cheie, funcțiile care sunt în oglindă din celelalte două puteri în stat, ceea ce, în opinia noastră, încalcă securitatea raporturilor juridice”, a declarat Mitrofan.

De asemenea, reprezentanta CSM a criticat excluderea judecătorilor de la acordarea sporurilor pentru evaluarea periodică, menționând că magistrații sunt evaluați o dată la cinci ani, iar lipsa acestui spor este, în opinia instituției, „inechitabilă și discriminatorie”.

„Mai mult decât atât, vreau să menționez că, da, există această argumentare precum că judecătorii sunt funcționari cu demnitate publică, dar să nu uităm că judecătorii, în comparație cu alți funcționari cu demnitate publică, au un mandat permanent și stabil. Mai mult decât atât, în comparație cu alți funcționari cu demnitate publică, judecătorii trec o evaluare o dată la 5 ani și, reieșind din această evaluare, ei sunt apreciați cu calificativele insuficient, bine, foarte bine, excelent, un criteriu similar cu cel aplicat funcționarilor publici.

Respectiv, excluderea judecătorilor de la acordarea unui spor pentru evaluarea ordinară este inechitabilă și discriminatorie. Propunem, în acest sens, completarea articolului 10 cu un alineat nou, alineatul 3², prin care să fie prevăzut că, prin derogare de la alineatul 3, salariul lunar al judecătorului se compune din drepturile salariale prevăzute la alineatul 1, literele C, E și F”, a menționat aceasta.

Mitrofan a mai semnalat problema deficitului de cadre din justiție, precizând că, deși legea prevede 524 de funcții de judecător în Republica Moldova, în prezent activează doar 362, iar 148 de posturi rămân vacante.

„Mai mult decât atât, aș vrea să menționez că scopul acestui sistem de salarizare a fost de a exclude beneficiile care există pentru alte categorii de salariați, aceste adaosuri de 10-20%, deoarece, deși au o clasă și un coeficient de salarizare mai mici, de multe ori stabilesc un salariu mai mare decât al altor angajați care au o clasă mai înaltă de salarizare.

Și acest proiect de lege, cu toate că inițial urmărea unificarea sistemului de salarizare, păstrează aceste beneficii pentru anumite categorii. În acest sens, propunem ca articolul 13 din proiect să fie completat, respectiv articolul 13, punctul 3, alineatul 1³, să fie completat cu litera E, astfel încât și angajaților din sistemul judecătoresc să le fie atribuit acest spor salarial de 30%, or, dacă facem o analiză, sunt incluse categorii de salariați care participă la examinarea cauzelor ce ulterior sunt examinate în instanța de judecată.

Respectiv, propun ca acest fir logic al salariaților care examinează dosare ce țin de corupere sau de spălare de bani să fie atribuit și angajaților din sistemul judecătoresc, care examinează dosarele venite în cadrul sistemului judecătoresc.

De asemenea, aș vrea să menționez că funcțiile de judecător sunt excluse și de la articolul 12, alineatul 2. În prezentul proiect se propune o nouă instituție ce ține de funcțiile greu de ocupat. Conform conceptului propus, va fi o comisie care anual va stabili care funcții au fost scoase la concurs, pentru care se necesită cunoștințe speciale și care nu sunt ocupate, iar dacă acestea nu sunt ocupate, se stabilește un supliment la salariu pentru funcția respectivă.

Acest articol 12 alineatul 2, deși se aplică tuturor funcționarilor publici, nu vorbește despre sistemul judecătoresc, nu vorbește despre reprezentarea sistemului judecătoresc în organele de autoadministrare și nu prevede că ar fi necesar să fie inclus în această comisie.

Dar ceea ce am vrut să spun este că, la moment, numărul de judecători în Republica Moldova este stabilit prin Legea privind organizarea judecătorească și noi, prin lege, urmează să avem în sistem 524 de judecători. Cei 524 de judecători au fost stabiliți de legiuitor, reieșind din volumul de lucru și necesitățile sociale ale statului Republica Moldova.

Cu toate acestea, la moment avem în funcție 362 de judecători și 148 de locuri vacante.

Deci, în ultima perioadă, se atestă că atât la Institutul Național al Justiției, cât și la examenele ce țin de vechimea în muncă, sunt tot mai puțini solicitanți, dat fiind faptul că funcția nu este atractivă. Iar în unele instanțe, cum ar fi, spre exemplu, Vulcănești, Edineț sau Cahul, chiar și atunci când se organizează concursuri, candidații nu se prezintă pentru aceste instanțe, respectiv, funcția fiind neatractivă.

În cazul în care, într-o perioadă îndelungată de timp, aceste funcții nu sunt ocupate, iar legea prevede necesitatea ocupării lor, respectiv, ele automat îndeplinesc cerința de a fi declarate funcții greu de ocupat.

Astfel, propunem ca la articolul 12 alineatul 2 să existe un punct separat prin care funcțiile neocupate din sistemul judecătoresc să fie declarate funcții greu de ocupat, astfel încât candidații care participă la concurs să poată opta pentru funcțiile vacante. Acest lucru nu va afecta sistemul, dar va spori atractivitatea funcției”, a mai declarat Mitrofan.

Ulterior, membrii CSM au votat. 

„Plenul Consiliului avizează proiectul așa cum a propus raportorul”, a declarat președintele CSM, Sergiu Caraman.

Totodată, membrii CSP au avizat negativ proiectul de lege privind reforma sistemului de salarizare.

---