Joi, 20 iunie, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 14 privind controlul de constituționalitate al articolului II din Legea nr. 116 din 16 mai 2024, pentru modificarea unor acte normative.

„Potrivit articolului 74 alin. (1) din Constituție, legile organice se adoptă cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi. În jurisprudența sa, Curtea a interpretat sensul textului „după cel puțin două lecturi” din articolul 74 alin. (1) din Constituție și a stabilit că acesta conține atât un element procedural, cât și un element substanțial. Elementul procedural presupune că Parlamentul trebuie să voteze în două lecturi proiectul de lege organică. Elementul substanțial presupune că până la votare Parlamentul trebuie să supună dezbaterilor conținutul proiectului de lege organică (a se vedea HCC nr. 14 din 27 aprilie 2021, § 35).

În Hotărârea nr. 17 din 10 iunie 2021, § 52, interpretând textul „după cel puțin două lecturi” de la articolul 74 alin. (1) din Constituție, Curtea a dezvoltat elementul procedural al acestui articol, stabilit anterior prin Hotărârea nr. 14 din 27 aprilie 2021. Curtea a notat că respectarea cerințelor procedurale referitoare la adoptarea legilor este la fel de importantă ca respectarea cerințelor aplicabile față de conținutul legilor. Cele dintâi protejează democrația parlamentară, care trebuie respectată pe tot parcursul procesului de legiferare și care îi asigură pe cetățeni că legile nu au fost adoptate în mod abuziv. Cele din urmă previn limitarea disproporționată a exercițiului drepturilor și libertăților cetățenilor.

Curtea a reținut că Legea nr. 116 din 16 mai 2024 a amendat Legea nr. 25 din 4 martie 2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Atât legea modificatoare, cât și legile modificate sunt legi organice, care, potrivit articolului 74 alin. (1) din Constituție, se adoptă cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi.

Curtea a precizat că, la 8 aprilie 2024, la secretariatul Parlamentului, un grup de deputați au înregistrat inițiativa legislativă nr. 107, cu denumirea „Legea privind modificarea Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale” . La 12 aprilie 2024, Parlamentul a votat în prima lectură această inițiativă. În procesul pregătirii pentru a doua lectură, proiectul de lege nr. 107 a fost avizat de Guvern, de patru comisii parlamentare, de Centrul Național Anticorupție și de Direcția generală juridică a Parlamentului. Între timp, la acest proiect au fost propuse două amendamente: (i) amendamentul nr. 09/03-63 din 7 mai 2024 de completare a Anexei la Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice cu poziția nr. 261 „Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” ; (ii) amendamentul nr. VG 29/03-65 din 15 mai 2024 de completare a articolului 13 din Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice cu alineatele (4¹) și (4²).

Curtea a reținut că proiectul de lege nr. 107 din 8 aprilie 2024, care includea și amendamentele menționate supra, a fost votat de Parlament la 16 mai 2024 în a doua lectură, devenind Legea nr. 116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative. Totuși, Curtea a stabilit că articolul II din această Lege modifică, pe baza a două amendamente examinate și votate de Parlament într-o singură lectură, Legea nr. 121 din 4 mai 2007, care este o lege organică. În acest sens, Curtea a constatat lipsa unei legături indispensabile între obiectul proiectului de lege votat în prima lectură și amendamentele la acesta votate doar în a doua lectură. Mai mult, notele explicative la aceste amendamente și raportul comisiei de profil sunt silențioase la acest aspect și nu argumentează unicitatea obiectului de reglementare.

Așadar, Curtea a reținut că completările făcute la Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice prin intermediul articolului II al Legii nr. 116 din 16 mai 2024 cu privire la modificarea unor acte normative au fost votate doar într-o singură lectură, în ședința Parlamentului din 16 mai 2024. Astfel, Curtea a constatat că în acest caz legislatorul a încălcat articolul 74 alin. (1) din Constituție”, se menționează în analiza CC.

Drept urmare, Înalta Curte a admis sesizarea privind controlul de constituționalitate al articolului 13 alineatele (4¹) şi (4²) și pct. 26¹ din Anexa la Legea nr. 121 din 4 mai 2007, privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, depusă de Oleg Reidman, Said-Muhmat Amaev, Grigore Novac, Vladimir Odnostalco, Fiodor Gagauz, Constantin Starîș și de dnele Alla Darovannaia, Tatiana Cunețchi, Adela Răileanu, Diana Caraman, deputați în Parlamentul RM, și a declarat neconstituționale articolul 13 alineatele (4¹) şi (4²) și pct. 26¹ din Anexa la Legea nr. 121 din 4 mai 2007.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au contestat la Curtea Constituțională modificările făcute în luna mai de majoritatea PAS prin care a fost extins termenul contractului de închiriere a spațiilor comerciale în Aeroportul Chișinău de la 3 la 5 ani. Potrivit lor, amendamentul a fost votat în grabă, cu încălcarea normelor legale și fără a fi supus consultărilor.

„În procesul legiferării nu au fost respectate prevederile Regulamentului Parlamentului, a Legii cu privire la actele normative, precum și cele privind transparența în procesul decizional. Astfel, proiectul de lege a fost înregistrat la 8 aprilie 2024, iar la 16 aprilie a fost adoptat de Parlament, fără a fi prezentată o expertiză sau aviz din partea guvernului, precum și fără organizarea consultărilor publice”, se arată în sesizarea BCS.

Respectivul amendament a fost propus de șeful Comisiei pentru economie, deputatul PAS Radu Marian și anunțat public cu fast sub paravanul că „Aeroportul nu va putea fi privatizat”. Modificarea legislativă a avut, mai degrabă, scopul de a permite extinderea termenului de dare în arendă a spațiilor comerciale, a recunoscut ulterior Marian.

La rândul său, fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, și-a exprimat convingerea că Înalta Curte are tot temeiul pentru a declara anticonstituționale modificările făcute de majoritatea PAS, prin care a fost extins termenul contractului de închiriere a spațiilor comerciale în Aeroportul Chișinău de la 3 la 5 ani. La începutul lunii iunie, Nagacevschi a declarat că sesizarea depusă la CC de către deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor „are sorți de izbândă”.

Liderul liberal-democraților, Vlad Filat, i-a recomandat deputatului PAS, Radu Marian, să „nu mai vină cu declarațiile bombastice despre Aeroport, pentru a nu discredita funcția înaltă pe care o deține”. Asta după ce Marian a anunțat cu fast despre modificarea legii prin care Aeroportul nu va putea fi privatizat. „AIC nu a fost pasibil privatizării niciodată, pentru că e obiectiv strategic. Totul a avut un singur scop - modificarea termenului de la 3 la 5 ani de concesionare a spațiilor comerciale și ei vor merge mai departe cu această companie franceză”, a declarat Vlad Filat.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Un amendament care prevede acest aspect a fost înaintat de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la proiectul de modificare a Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale. Documentul a fost adoptat în a doua lectură, de 55 de deputați, în cadrul ședinței plenare din 16 mai.

La 14 mai 2024, deputatul Radu Marian a anunțat că PAS a înregistrat un amendament în Parlament, prin care Aeroportul Internațional Chișinău ar putea fi inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News