„La 20 iunie 2023, Vladimir Filat și avocații acestuia, Viorel Berliba și Tudor Osoianu, au depus o cerere de revizuire în temeiul art. 464/1 Cod de procedură penală, în care solicită desființarea hotărârilor pronunțate în prezenta cauză, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. Potrivit cererii de revizuire, prin hotărârea din 31 ianuarie 2023, CtEDO a constatat încălcarea art. 6 § 1 CEDO din cauza lipsei de publicitate a procesului penal în privința lui Vladimir Filat, iar consecințele încălcării Convenției continuă să se producă. Ultimul încă suportă consecințele grave legate de pedeapsa stabilită, care nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii. Printr-o cerere ulterioară, revizuenții au reiterat solicitările inițiale, dar au modificat temeiul de drept. Astfel, la 1 septembrie 2023 au intrat în vigoare modificări legislative operate la Codul de procedură penală, inclusiv a fost abrogat art. 464/1 Cod de procedură penală, iar noul temei de revizuire îl constituie art. 458 alin. (3) pct. 6) Cod de procedură penală.

La 16 decembrie 2024, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis respingerea cererii de revizuire depusă de către Vladimir Filat și avocații acestuia, Viorel Berliba și Tudor Osoianu, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și împotriva deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2017, 12 decembrie 2017 și 25 februarie 2021.

Am semnat decizia menționată, în temeiul legii, care obligă judecătorii ce fac parte din completul de judecată de a semna hotărârea judecătorească adoptată de majoritatea membrilor din completul de judecată respectiv, însă exprim dezacordul cu soluția adoptată de către Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție în prezenta cauza penală, deoarece nu am susținut soluția adoptată și
consider, că urma a fi adoptată o decizie conform art.462 alin.(1) lit. b) și alin.(4) Cod de procedură penală, de admitere a cererii de revizuire (cu completările ulterioare) declarată de către condamnatul Vladimir Filat împreună cu avocații acestuia, Osoianu Tudor și Berliba Viorel, cu casarea totală a deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2021, 12 decembrie 2017 și 22 februarie 2017, precum și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și dispune reluarea examinării cauzei penale nr.1rh-2/2023 privindu-l pe Filat Vladimir Vasile de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele considerente:

Prin publicitate se înțelege desfășurarea judecății în prezența și sub controlul opiniei publice. Ea presupune dreptul de a relata cele întâmplate, în cursul cercetării judecătorești, în timpul dezbaterilor – de a difuza informații în presă, la radio, televiziune sau prin alte mijloace publice. 

Cerința publicității ședinței este îndeplinită, din momentul ce accesul publicului în sala de ședință este liber, chiar dacă în timpul judecății nu s-a aflat nici o persoană străină de cele chemate în cauză.

Publicitatea presupune:
- obligația instanței de a crea în mod real condiții de acces publicului la ședința de judecată;
- dreptul oricărei persoane – neoprite de lege – de a asista la judecată;
- realizarea acestei condiții, fără excepție, în cazul tuturor ședințelor de judecată care au loc în timpul cercetării judecătorești sau a judecății.

Fiind unul dintre cele mai importante principii ale justiției, publicitatea ședinței de judecată beneficiază în dreptul național consacrări multiple: în Constituția Republicii Moldova (art.117 – caracterul public al dezbaterilor judiciare), Legea privind organizarea judecătorească nr.514/06.07.1995 (art.10 alin.(1) – ședințele de judecată sunt publice), Codul de procedură penală (art.18 –publicitatea ședinței de judecată).

Art.6 §1 CEDO, prevede:
„Orice persoană are dreptul la judecarea (...) în mod public (...) a cauzei sale, de către o instanță (...), care va hotărî (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.”

Publicitatea procedurii protejează justițiabilii împotriva unei justiții secrete care se sustrage de la controlul public; de asemenea, aceasta constituie unul dintre mijloacele necesare pentru a păstra încrederea în instanțele judecătorești. Prin transparența pe care o conferă administrării justiției, contribuie la realizarea scopului art. 6 §1: proces echitabil, a cărui garantare se numără printre principiile fundamentale ale oricărei societăți democratice în sensul Convenției (Sutter vs Elveția, nr.8209/78, 22 februarie 1984, pct.26, Riepan vs Austria, nr.35115/97, 14 noiembrie 2000, pct.27, Krestovskiy vs Rusia, nr.14040/03, 28 octombrie 2010, pct.24).

Dreptul la un proces public, garantat de art. 6 §1 implică în mod necesar dreptul la o „ședință de judecată” (Dory vs Suedia, nr.28394/95, 12 noiembrie 2002, pct.37).

Din analiza dispozițiilor art.251 alin.(1) Cod de procedură penală, pentru anularea unui act procesual sau procedural se cer a fi îndeplinite cumulativ:
a) să se constate o încălcare a prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal;
b) încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal să aibă ca urmare producerea unei vătămări;
c) vătămarea produsă să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului îndeplinit prin încălcarea legii.

În reglementarea Codului de procedură penală nulitățile absolute, sunt în același timp, și nulități exprese, prevăzute în art.251/1 alin.(1) Cod de procedură penală și intervin în cazul încălcării unor dispoziții legale care au o importanță deosebită în desfășurarea procesului pena.

Nulitățile absolute se caracterizează prin anumite trăsături specifice, diferite în raport cu nulitățile relative:

a) în cazul nulității absolute, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de iure; cel care invocă nulitatea nu trebuie să facă dovada existenței vătămării, fiind suficientă dovada încălcării normelor juridice prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.

În cazul din speța dată, ne referim la nulitatea încălcării dispozițiilor privind publicitatea ședinței de judecată petrecute în instanța de fond și apel (art.251/1 alin.(1) lit.c) CPP). Această încălcare se constată și prin hotărârea în cauza Filat v. Moldova (cererea 72114/17) în care a constatat că a avut loc o încălcare a Articolului 6 § 1 CEDO, din motivul lipsei publicității în cadrul procesului penal.

b) nulitățile absolute pot fi invocate în orice stare a procesului și nu pot fi înlăturate în nici un mod.

În cazul din speța dată, se referă la examinarea în primă instanţă, cât şi pe cale ordinară sau extraordinară de atac.

În hotărârea Filat vs. Moldova (cererea 72114/17) s-a constatat că a avut loc o încălcare a Articolului 6 § 1 CEDO, din motivul lipsei publicității în cadrul procesului penal – Curtea constată că nici o instanță nu a remediat în niciun fel lipsa publicității procesului petrecut în fața instanțelor naționale (pct.11).

c) nulitățile absolute pot fi invocate de orice parte din proces și se iau în considerare chiar din oficiu.

În cazul din speța dată, cererea de revizuire (cu completările ulterioare) au fost declarate de către condamnatul Vladimir Filat, împreună cu avocații acestuia, Osoianu Tudor și Berliba Viorel.

Astfel, luând în considerare cele menționate consider că suntem în prezența tuturor condițiilor de intervenție a unei nulități absolute, care prevede posibilitatea remedierii încălcării admise prin refacerea actului în condițiile publicității procesului penal, de către instanța de apel la o nouă rejudecare”, a punctat judecătorul Ghenadie Eremciuc, în opinia separată.

Ghenadie Eremciuc a câștigat, în 2023, concursul pentru suplinirea temporară a funcțiilor vacante din cadrul CSJ. Anterior, magistratul a activat la Judecătoria Bălți.

Ieri, 16 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea depusă de fostul prim-ministru, Vlad Filat, prin care a cerut revizuirea dosarului în care a fost condamnat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constata că liderul PLDM a avut parte de un proces inechitabil și a condamnat Moldova pe această cauză.

Procuratura Anticorupție a venit, astăzi, cu detalii despre decizia CSJ, care a respins cererea de revizuire depusă de Vladimir Filat și avocații acestuia, privind desființarea hotărârilor pronunțate în dosarul său penal și rejudecarea cauzei în instanța de fond. „CSJ a subliniat că „violarea constatată de CtEDO se referă la publicitatea procesului. Această încălcare nu vizează erori sau deficiențe procedurale care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vladimir Filat”, precizează PA.

Curtea Supremă de Justiție a publicat decizia prin care a respins cererea depusă de fostul prim-ministru, Vlad Filat, de revizuire a dosarului în care a fost condamnat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că liderul PLDM a avut parte de un proces inechitabil și a condamnat Moldova pe această cauză.

„Pronunțarea soluției s-a fǎcut în dulcele stil clasic al Pǎpușarului de Grozești - în secret. De mine și de lume. Așa arǎta Justiția lui Plahotniuc, așa arată și Justiția Maiei Sandu: cu ușile închise, cu ochii dezlegați și cu privirea înfricoșatǎ îndreptatǎ către Stǎpânǎ”, a scris liderul PLDM, după pronunțarea deciziei CSJ.

Vlad Filat a fost reţinut pe data de 15 octombrie 2015, după ce primarul de Orhei Ilan Shor a scris un autodenunţ, în care a afirmat că i-ar fi dat fostului premier mită în valoare de 250 de milioane USD. Filat a fost arestat. Procurorul general de atunci, Corneliu Gurin a solicitat ridicarea imunității lui Vlad Filat. În urma votului, fostul premier a rămas fără imunitate. Vlad Filat a declarat atunci că se aștepta la un asemenea scenariu și a lăsat să se înțeleagă faptul că acesta este orchestrat de către prim-vicepreședintele PD de atunci, Vladimir Plahotniuc.

Vlad Filat a fost învinuit de trafic de influență şi corupere pasivă, iar la 27 iunie 2016 a fost condamnat la nouă ani de închisoare.

Pe data de 9 ianuarie 2019, CtEDO a decis examinarea cererii depuse de Vlad Filat în regim prioritar. Politicianul s-a plâns la CtEDO de încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dar şi de încălcarea dreptului la viaţă privată. După examinare, CtEDO a redus pedeapsa cu 685 de zile, adică un an şi zece luni.

Vlad Filat a fost eliberat înainte de termen, pe 3 decembrie 2019.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis pe 31 ianuarie 2023 o hotărâre în cauza fostului premier Vlad Filat intentată împotriva statului Republica Moldova, prin care a constatat violarea Articolului 6 din Convenție - dreptul la un proces echitabil. În baza acesteia, fostul premier a cerut rejudecarea cauzei în care a fost condamnat.

CSJ a amânat de nenumărate ori pronunțarea deciziei și chiar a schimbat completele de judecată.

Pe data de 20 ianuarie 2024, procurorii au cerut 7 ani de închisoare pentru fostul premier Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, în baza unui dosar deschis încă acum 9 ani. „Nu este un dosar nou – este o „creaţie” a procurorilor lui Plahotniuc. Dar Maia Sandu nu s-a sinchisit să apeleze la dosarele şi la oamenii lui Plahotniuc. Important efect să fie și să-mi închidă mie gura”, a anunțat Vlad Filat pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Vladimir Filat, în perioada anului 2013, deţinând funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), fiind persoană publică, cunoscând că prin intermediul lui Ion Rusu, cu care era în relaţii de afinitate, deţine mijloace financiare dobândite prin acţiuni de corupţie din BC ,,Banca de Economii” SA în sumă totală de 12 847 902 MDL, a convertit și a transferat mijloacele financiare, prin intermediul companiilor gestionate de către persoana interpusă Ion Rusu, pe contul companiei nerezidente ”GREENBERG QUINLAN ROSNER RESEARCH” LTD în scopul achitării serviciilor de consultanță electorală a campaniei din 2013, prestate în beneficiul PLDM. Filat nu-și recunoaște vinovăția și declară că e un dosar fabricat de Vladimir Plahotniuc.

Sentința urma să fie pronunțată de către magistrați pe data de 29 aprilie 2024. „Acest dosar a fost aruncat în instanța de judecată în 2019, încă în perioada „statului capturat”. Este un dosar evident politic, neprobat în vreun fel”, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova la UNInterviu pentru UNIMEDIA.

Pe data de 7 mai 2024, fostul prim-ministru, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost achitat în dosarul în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

---